insuficient

insuficient
INSUFICIÉNT, -Ă, insuficienţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care nu este suficient, de ajuns (cantitativ), care nu satisface (calitativ), nesatisfăcător; nemulţumitor. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ sub limita de trecere (la un examen). [pr.: -ci-ent] – Din lat. insufficiens, -ntis, it. insufficiente.
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

Insuficient ≠ suficient
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

INSUFICIÉNT adj., adv. 1. adj. neîndestulător, nemulţumitor, nesatisfăcător, redus, sărac. (Can-titate insuficient.) 2. adj. v. puţin. 3. adj. neîndestulător, nesatisfăcător, redus, sărac. (Un inventar insuficient de utilaje.) 4. adj. v. redus. 5. adv. prost.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

insuficiént adj. m. suficient
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INSUFICIÉNT1 m. Calificativ echivalent cu una din notele "unu", "doi", "trei" sau "patru" (în sistemul de apreciere a cunoştinţelor prin zece puncte). [Sil. -ci-ent] /<lat. insufficiens, insuficientntis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INSUFICIÉN//T2 insuficienttă ( insuficientţi, insuficientte) şi adverbial Care nu este suficient; neîndestulător; nesatisfăcător. [Sil. -ci-ent] /<lat. insufficiens, insuficientntis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INSUFICIÉNT, -Ă adj. Care nu este suficient, care nu ajunge; nesatisfăcător. // s.m. Calificativ sub limita de trecere, obţinut de un candidat la un examen. [pron. -ci-ent. / cf. lat. insufficiens, it. insufficiente, fr. insuffisant].
Trimis de LauraGellner, 04.08.2006. Sursa: DN

INSUFICIÉNT, -Ă I. adj. care nu este suficient; nesatisfăcător. II. s. m. calificativ sub limita de trecere, la un examen. (< it. insufficiente, lat. insufficiens)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • insuficient — in|su|fi|ci|ent Mot Agut Adjectiu invariable …   Diccionari Català-Català

  • insuficienţă — INSUFICIÉNŢĂ, insuficienţe, s.f. Stare, situaţie a ceea ce este insuficient. ♦ Incapacitate funcţională a unui organ sau scădere, stare deficitară a unei funcţiuni complexe a organismului. ♢ Insuficienţă cardiacă = stare patologică manifestată… …   Dicționar Român

  • grosolan — GROSOLÁN, Ă, grosolani, e, adj. 1. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de delicateţe; nepoliticos, necioplit. 2. (Despre obiecte) Insuficient prelucrat sau prelucrat în mod sumar, primitiv; brut, necizelat. – Din it. grossolano. Trimis de …   Dicționar Român

  • puţin — PUŢÍN, Ă, puţini, e, adj., adv. I. adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ expr. Puţin la minte = prostuţ. Puţin la simţire = nesimţitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din… …   Dicționar Român

  • subalimenta — SUBALIMENTÁ, subalimentéz, vb. I. tranz. şi refl. A (se) alimenta (sistematic) în mod insuficient din punct de vedere calitativ şi cantitativ. – Sub1 + alimenta (după fr. sous alimenter). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • suficient — SUFICIÉNT, Ă, suficienţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este în cantitate satisfăcătoare, atât cât trebuie; destul, de ajuns, satisfăcător. ♦ (Substantivat, m.) Calificativ între insuficient şi bine , cu care se notează uneori probele la… …   Dicționar Român

  • calificativ — CALIFICATÍV, Ă, calificativi, e, adj., s.n. 1. adj. Care califică (3). 2. s.n. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru. ♦ (În unele ţări) Sistem de notare a sârguinţei la învăţătură şi a conduitei elevilor şi studenţilor sau… …   Dicționar Român

  • chircitură — CHIRCITÚRĂ, chircituri, s.f. (pop.) Fiinţă ori plantă insuficient dezvoltată, pipernicită, degenerată. – Chirci + suf. tură. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CHIRCITÚRĂ s. v. sfrijitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • destul — DESTÚL, Ă, destui, le, adj., adv. 1. adj., adv. (Care este) în cantitate suficientă, atât cât trebuie. 2. adj., adv. (Care este) în cantitate sau în număr mare; mult. ♢ (Substantivat, n. pl.) A suferit destule. 3. adj …   Dicționar Român

  • hipozom — HIPOZÓM, Ă adj. Insuficient dezvoltat din punct de vedere fizic. [< fr. hyposome, cf. gr. hypo – sub, soma – corp]. Trimis de LauraGellner, 21.04.2005. Sursa: DN  HIPOZÓM, Ă adj. insuficient dezvoltat fizic. (< fr. hyposome) Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”