- instrumenta
- INSTRUMENTÁ, instrumentez, vb. I. tranz. (Rar) 1. A aranja o bucată muzicală pe (grupuri de) instrumente. ♦ (impr.) A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. 2. A efectua o instrumentaţie (3). – Din fr. instrumenter.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98INSTRUMENTÁ vb. v. orchestra.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeINSTRUMENTÁ vb. v. ancheta, cerceta, instrui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeinstrumentá vb., ind. prez. 1 sg. instrumentéz, 3 sg. şi pl. instrumenteázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA INSTRUMENT//Á instrumentaéz 1. tranz. 1) (piese muzicale) A aranja pe grupuri de instrumente, pentru a putea fi executat de orchestră; a orchestra. 2) (unelte, piese) A scoate cu ajutorul unor dispozitive speciale dintr-o mină sau dintr-o sondă. 2. intranz. A elabora contracte, procese-verbale şi alte acte publice. /<fr. instrumenterTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINSTRUMENTÁ vb. I. 1. intr. A întocmi contracte, procese-verbale şi alte acte publice. 2. tr. (Rar) A aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 3. A face instrumentaţia (2) unei piese rămase într-un puţ de petrol. [< fr. instrumenter].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNINSTRUMENTÁ vb. I. intr. a întocmi contracte, procese-verbale şi alte acte publice. II. tr. 1. a aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 2. a efectua o instrumentaţie (1). 3. a manipula. (< fr. instrumenter)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.