infirmat

infirmat
Infirmat ≠ confirmat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • infirmat — …   Useful english dictionary

  • enumeratio infirmat regulam in casibus non enumeratis — /an(y)uwmareysh(iy)ow anfarmat regyalam an keyzabas non an(y)uwmareytas/ Enumeration disaffirms the rule in cases not enumerated …   Black's law dictionary

  • enumeratio infirmat regulam in casibus non enumeratis — /an(y)uwmareysh(iy)ow anfarmat regyalam an keyzabas non an(y)uwmareytas/ Enumeration disaffirms the rule in cases not enumerated …   Black's law dictionary

  • Enumeratio infirmat regulam in casibus non enumeratis — Enumeration or specification disaffirms the rule in cases which are not specified or enumerated …   Ballentine's law dictionary

  • infirmabil — INFIRMÁBIL, Ă, infirmabili, e, adj. Care poate fi infirmat. – Din fr. infirmable. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  infirmábil adj. m., pl. infirmábili; f. sg. infirmábilă, pl. inf …   Dicționar Român

  • Yves Montand — au festival de Cannes 1987 Données clés Nom de naissance Ivo Livi …   Wikipédia en Français

  • NUTRIX — a nutriendo, infantem quintô die, quousque Obstetricis durabat necessitas, ab hac, lotis manibus, suae curae committendum, olim accipere solebat; quod Athenis assô factum pane. Officium eius erat inter alia, de quibus infra, lac praebere, unde… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • absolut — absolút, ă I. adj. 1. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat. 2. total, complet, desăvârşit. ♢ adevăr absolut = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare absolută = deplasarea unui corp faţă de un sistem… …   Dicționar Român

  • confirmat — ≠ infirmat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CONFIRMÁT adj. 1. (JUR.) consacrat, consfinţit, întărit, ratificat, sancţionat, validat. (Măsură, lege confirmat.) 2. v. dovedit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • infirmatif — Infirmatif, [infirmat]ive. adj. Terme de Palais. Qui infirme, qui rend nul. Il ne se dit guere que dans cette phrase. Un arrest infirmatif d une sentence …   Dictionnaire de l'Académie française

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”