impulsioná — vb. (sil. si o ), ind. prez. 1 sg. impulsionéz, 3 sg. şi pl. impulsioneázã … Romanian orthography
impulsionare — IMPULSIONÁRE s. îmboldire, stimulare, (rar) stimulaţie. (impulsionare activităţii culturale.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime impulsionáre s. f., g. d. art. impulsionării; pl. impulsionări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
stimula — STIMULÁ, stimulez, vb. I tranz. A face să crească energia, randamentul; a da avânt, a îndemna, a incita, a încuraja. ♦ A mări activitatea unei funcţii organice, a activa, a excita un organ, o funcţie. – Din fr. stimuler, lat. stimulare. Trimis de … Dicționar Român
Carlos Isamitt — Saltar a navegación, búsqueda Carlos Isamitt Alarcón (Rengo, 13 de marzo de 1887 Santiago, 2 de julio de 1974). Compositor, profesor, investigador musical y pintor chileno. Premio Nacional de Arte, mención Música, en 1965. Estudió en la Escuela… … Wikipedia Español
activiza — ACTIVIZÁ, activizez, vb. I. tranz. A face pe cineva să lucreze mai intens. ♦ A grăbi desfăşurarea unui proces, a unui fenomen etc. – Activ + suf. iza. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 activizá vb., ind. prez. 1 sg. activizéz, 3 … Dicționar Român
determina — DETERMINÁ, determin, vb. I. tranz. 1. A condiţiona în mod necesar, a servi drept cauză pentru apariţia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. 2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotărî (o dată, un termen etc.). ♦ spec.… … Dicționar Român
imprima — IMPRIMÁ, imprím, vb. I. tranz. 1. A face, a lăsa urme prin apăsare, deformare etc.; a întipări. ♦ A înregistra sunete pe o bandă, pe un disc etc. 2. A tipări. ♦ A aplica, a fixa pe o ţesătură desene colorate. 3. fig. A comunica; a transmite. ♦ A… … Dicționar Român
impune — IMPÚNE, impún, vb. III. 1. tranz. A face ca o idee, o măsură, o directivă etc. să fie acceptate şi urmate; a face necesară îndeplinirea unei acţiuni; a constrânge pe cineva să accepte, să facă ceva; a obliga. 2. intranz. A insufla cuiva respect,… … Dicționar Român
îmboldi — ÎMBOLDÍ, îmboldesc, vb. IV. 1. tranz. A împunge un animal cu prăjina, cu băţul, cu nuiaua sau, p. ext., a lovi un animal cu băţul, cu nuiaua spre a l îndemna la mers, la tras. 2. tranz. fig. A îndemna, a împinge pe cineva la o acţiune; a stimula … Dicționar Român
îmboldit — ÎMBOLDÍ vb. 1. v. îndemna. 2. v. îmbrânci. 3. v. stimula. 4. a impulsiona, a îndemna, a stimula. (Îi îmboldit să facă ceva.) 5. a aţâţa, a îndemna, (fig.) a muşca. (Cine l îmboldit să facă asta?) Trimis de siveco, 13.06.2008. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
