- implorator
- IMPLORATÓR, -OÁRE, imploratori, -oare, adj. Care imploră; care exprimă implorarea. – Din fr. implorateur.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98IMPLORATÓR adj. rugător, (pop.) rugat. (Cu ton implorator.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeimploratór adj. m., pl. imploratóri; f. sg. şi pl. imploratoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficIMPLORATÓR, -OÁRE adj. Care imploră. [< implora + -tor].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNIMPLORATÓR, -OÁRE adj. care imploră. (< fr. implorateur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.