imitaţie

imitaţie
IMITÁŢIE, imitaţii, s.f. Acţiunea de a imita şi rezultatul ei; imitare. ♦ (concr.) Obiect copiat după un model; copie. ♦ Reluare, repetare a unei teme sau a unui motiv muzical pe diferite trepte de înălţime. [var.: (rar) imitaţiúne s.f.] – Din fr. imitation, lat. imitatio, -onis.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IMITÁŢIE s. 1. v. imitare. 2. (concr.) copie, (depr.) pastişă. (Opera lui e o simplă imitaţie a stilului unui maestru.) 3. (muz.) canon.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

imitáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. imitáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. imitáţiei; pl. imitáţii, art. imitáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 23.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

IMITÁŢI//E imitaţiei f. 1) v. A IMITA. 2) Operă lipsită de originalitate, în care se imită tematica şi maniera unui autor cu renume. Nuvelă de imitaţie. Tablou de imitaţie. 3) Produs care imită originalul, fiind inferior acestuia. imitaţie de piele naturală. 4) Reluare de către alt interpret a unui motiv muzical, cântat anterior. [G.-D. imitaţiei; Sil. -ţi-e] /<lat. imitatio, imitaţieonis, fr. imitation
Trimis de siveco, 23.07.2006. Sursa: NODEX

IMITÁŢIE s.f. Faptul de a imita; imitare. ♦ Obiect făcut prin imitare. ♦ Preluarea unei teme cântate de o voce sau de un instrument de către alte voci sau instrumente. [gen. -iei, var. imitaţiune s.f. / cf. fr. imitation, it. imitazione, lat. imitatio].
Trimis de LauraGellner, 25.07.2006. Sursa: DN

IMITÁŢIE s. f. 1. imitare. ♢ obiect făcut după un model; copie. 2. canon (2). (< fr. imitation, lat. imitatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • parodie — PARODÍE, parodii, s.f. 1. Creaţie literară în care se preiau temele, motivele şi mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obţine un efect satiric sau comic. 2. Imitaţie neizbutită, inferioară sau… …   Dicționar Român

  • pastişă — PASTÍŞĂ, pastişe, s.f. Lucrare literară, muzicală sau plastică, de obicei lipsită de originalitate şi de valoare, în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitaţie, copie. – Din fr. pastiche. Trimis de …   Dicționar Român

  • caricatură — CARICATÚRĂ, caricaturi, s.f. 1. Reprezentare, mai ales în desen, a unei persoane sau a unei situaţii prin exagerarea unor trăsături, îndeosebi negative, cu o intenţie satirică sau umoristică. ♦ Înfăţişare ridicolă a unei persoane sau a unui… …   Dicționar Român

  • copie — CÓPIE, copii, s.f. 1. Reproducere exactă a unui text, a unei opere de artă, a unei imagini fotografice etc. 2. (peior.) Imitaţie servilă şi fără valoare, făcută uneori prin mijloace nepermise. 3. Înscris care reproduce întocmai cuprinsul unui alt …   Dicționar Român

  • imitare — IMITÁRE, imitări, s.f. Acţiunea de a imita şi rezultatul ei; imitaţie. – v. imita. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IMITÁRE s. 1. v. mimare. 2. copiere, imitaţie, (depr.) pastişare. (imitare stilului unui maestru.) Trimis de siveco, 13 …   Dicționar Român

  • maimuţă — MAIMÚŢĂ, maimuţe, s.f. 1. Nume generic dat animalelor tropicale cu conformaţia exterioară foarte asemănătoare cu a omului, inteligente şi sociabile, cu un spirit de imitaţie foarte dezvoltat. 2. (fam.) Epitet depreciativ pentru o persoană foarte… …   Dicționar Român

  • pegamoid — PEGAMOÍD s.n. Imitaţie de piele fabricată dintr o ţesătură de bumbac sau de in acoperită cu un strat lăcuit şi colorat, obţinut pe bază de nitroceluloză. [var.: pergamoid s.n.] – Din fr. pégamoïde. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • antilopă — ANTILÓPĂ, antilope, s.f. 1. Nume dat mai multor rumegătoare, cu trupul suplu, cu picioarele lungi şi subţiri, care trăiesc prin ţările calde. 2. Pielea tăbăcită a antilopei (1) sau material care imită această piele. – Din fr. antilope. Trimis de… …   Dicționar Român

  • baudelairianism — BAUDELAIRIANÍSM s.n. (Liv.) Imitaţie a poeziei lui Baudelaire, care exprimă simbolic dezamăgirea şi pesimismul generate de societatea burgheză. [pron. bod le ri a . / < Baudelaire – poet francez]. Trimis de LauraGellner, 18.11.2004. Sursa: DN… …   Dicționar Român

  • byronism — byronísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BYRONÍSM s.n. (lit.) Imitaţie a poeziei lui Byron, care se caracterizează printr o atitudine de revoltă individualistă şi anarhică, dar sinceră şi cinstită. [pron. bai . / …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”