idolatru

idolatru
IDOLÁTRU, -Ă, idolatri, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se închină la idoli. ♦ fig. (persoană) care iubeşte pe cineva sau ceva cu pasiune, în mod exagerat, peste măsură. – Din fr. idolâtre.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IDOLÁTRU adj., s. păgân.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

idolátru adj. m., s. m. (sil. -tru), pl. idolátri; f. sg. idolátră, pl. idolátre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IDOLÁTR//U idolatruă (idolatrui, idolatrue) şi substantival 1) Care crede în idoli; care se închină la idoli. 2) fig. Care idolatrizează; care vădeşte o pasiune exagerată faţă de cineva sau de ceva. [Sil. -la-tru] /<fr. idolâtre
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IDOLÁTRU, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care se închină idolilor. ♦ (fig.) (Cel) care iubeşte (pe cineva sau ceva) cu pasiune. [< fr. idolâtre, lat. idolatris].
Trimis de LauraGellner, 23.07.2006. Sursa: DN

IDOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care se închină idolilor. 2. (fig.) (cel) care iubeşte cu pasiune. (< fr. idolâtre, lat. idolatris)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • idol — ÍDOL, idoli, s.m. Divinitate păgână; (concr.) chip, figură, statuie reprezentând o asemenea divinitate şi constituind, în religiile politeiste, obiecte de cult religios. ♦ fig. Fiinţă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult sau al unei mari… …   Dicționar Român

  • păgân — PĂGẤN, Ă, păgâni, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care se închină zeilor sau idolilor; idolatru; p. ext. nume dat de creştini celor care sunt de altă religie decât cea creştină sau care nu are nici o religie; p. restr. turc, mahomedan …   Dicționar Român

  • egolatru — EGOLÁTRU, Ă, egolatri, e, adj. Stăpânit de egolatrie. – cf. lat. e g o , după idolatru. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EGOLÁTRU adj., s. v. egotist. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  egolátru …   Dicționar Român

  • idolatriza — IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora; a iubi în mod exagerat. – Idolatru + suf. iza (după fr. idolâtrer). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  IDOLATRIZÁ vb. v. adora.… …   Dicționar Român

  • idoloslugaş — IDOLOSLUGÁŞ adj., s. v. idolatru, păgân, politeist. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • idoloslujebnic — IDOLOSLUJÉBNIC adj., s. v. idolatru, păgân, politeist. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pogăni — pogăní, pogănésc, vb. IV refl. (reg.) a deveni păgân, idolatru, politeist. Trimis de blaurb, 20.02.2009. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • statocred — statocréd s.m. sg. (înv.) idolatru, adorator. Trimis de blaurb, 15.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”