hărăci

hărăci
HĂRĂCÍ, hărăcesc, vb. IV. tranz. v. arăci.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • haraci — HARÁCI, haraciuri, s.n. Tribut anual pe care ţările vasale îl plăteau Imperiului Otoman. ♦ Tribut, dare. ♦ Una dintre cele patru rate în care se achitau dările. – Din tc. haraç. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HARÁCI s. v. tribut.… …   Dicționar Român

  • Hârâci — Infobox Tabletennis player playername= Cristina Haraci imagesize= caption = fullname = Cristina Haraci nicknames = nationality = ROM residence= playingstyle = equipment = hrank = birthdate = birthplace = height = weight = deathdate = deathplace… …   Wikipedia

  • haráci — s. n. (sil. raci), pl. haráciuri …   Romanian orthography

  • haráčiti — haráči|ti (∅) nesvrš. 〈prez. hàrāčīm, pril. sad. čēći, gl. im. čēnje〉 1. {{001f}}pov. ubirati harač 2. {{001f}}razg. pustošiti, pljačkati, otimati [vojska je tri dana ∼la po osvojenom gradu] …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • peşcheş — PEŞCHÉŞ, peşcheşuri, s.n. 1. (înv., pop. şi fam.) Plocon, dar, cadou. ♢ expr. (fam.) A da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva duşmanului. 2. spec. Dar anual, în bani sau în… …   Dicționar Român

  • împăra — împărá, împăréz, vb. I (reg.) 1. a înfige pari sau haraci la vie; a hărăci, a părui (o vie). 2. a împunge cu un ac gros. 3. (refl.) a se înţepa (în ceva), a se împunge. 4. a face cunoscut, a publica. Trimis de blaurb, 30.03.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • 1395 — Années : 1392 1393 1394  1395  1396 1397 1398 Décennies : 1360 1370 1380  1390  1400 1410 1420 Siècles : XIIIe siècle  XIVe&# …   Wikipédia en Français

  • arăci — ARĂCÍ, arăcesc, vb. IV. tranz. A pune pe araci viţa de vie sau alte plante agăţătoare. [var.: hărăcí, hărăgí vb. IV] – Din arac. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  arăcí vb., ind. prez. 1 sg …   Dicționar Român

  • harac — HARÁC, haraci, s.m. v. arac. Trimis de gall, 07.02.2009. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • tribut — TRIBÚT, tributuri, s.n. Obligaţie (în bani sau în bunuri) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor învins şi care se plătea la date fixe; bir (2). ♢ expr. A şi da (sau a şi aduce) tributul = a contribui la ceva. – Din fr. tribut, lat.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”