- peşcheş
- PEŞCHÉŞ, peşcheşuri, s.n. 1. (înv., pop. şi fam.) Plocon, dar, cadou. ♢ expr. (fam.) A da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva duşmanului. 2. spec. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii ţărilor române îl ofereau Porţii Otomane (împreună cu haraciul); p.ext. haraci; (la pl.) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii ţărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. [var.: (înv.) peşchíş s.n.] – Din tc. peşkeş.Trimis de cata, 08.10.2008. Sursa: DEX '98PEŞCHÉŞ s. v. atenţie, cadou, dar, haraci, surpriză, tribut.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepeşchéş s. n., pl. peşchéşuriTrimis de siveco, 19.05.2008. Sursa: Dicţionar ortograficPEŞCHÉŞ peşcheşuri n. ist. 1) Dar în bani sau în natură oferit de domnitor Porţii Otomane. 2) fam. Obiect dăruit cu o anumită ocazie; dar; cadou. /<turc. peşkeşTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpeşchéş (peşchéşuri), s.n. – 1. Plocon, dar, cadou. – 2. Tribut datorat sultanului în chip de dar. – Mr. piskeşe, megl. pişcheş. tc. (per.) peşkeş (Şeineanu, II, 292; Loebel 76; Roesler 601; Lokotsch 1663), cf. ngr. πεσϰέσι, alb. peškeš, bg., sb. piškeš.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.