- hrenţui
- hrenţuí vb. (ind. prez. 1 hrenţuiesc)Trimis de gall, 23.01.2008. Sursa: DMLR
Dicționar Român. 2013.
hrenţui
Look at other dictionaries:
hrentui — HRENTUÍ, hrentuiesc, vb. IV. refl. (reg.) A se strica; a se hodorogi. ♦ A se împrăştia, a se risipi. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HRENTUÍ vb. v. degrada, deteriora, învechi, strica, uza. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
deteriora — DETERIORÁ, deteriorez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) uza, a (se) strica (prin întrebuinţare îndelungată, în urma unui accident etc.). [pr.: ri o ] – Din fr. déteriorer, lat. deteriorare. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
hrentuit — HRENTUÍT, Ă, hrentuiţi, te, adj. (reg.) Stricat, uzat, dărăpănat. – v. hrentui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HRENTUÍT adj. v. degradat, deteriorat, înve chit, stricat, uzat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hrentuít … Dicționar Român
hrenţuire — HRENŢUÍRE s. f. v. hrenţui. [DMLR] Trimis de gall, 23.01.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
