- hotarnic
- HOTÁRNIC, -Ă, hotarnici, -ce, adj. (înv.) Care se referă la hotarele unei moşii. ♢ Inginer hotarnic = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moşiilor. – Hotar + suf. -nic.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98hotárnic adj. m., pl. hotárnici; f. sg. hotárnică, pl. hotárniceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHOTÁRNI//C hotarniccă (hotarnicci, hotarnicce) 1) Care ţine de hotarele unei moşii. 3) şi substantival (despre persoane) (în feudalism) Care era împuternicit de către domnie să hotărnicească o moşie. /hotar + suf. hotarnicnicTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.