hirotonisire — HIROTONISÍRE, hirotonisiri, s.f. Acţiunea de a hirotonisi şi rezultatul ei; hirotonie, hirotonire. – v. hirotonisi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HIROTONISÍRE s. (bis.) hirotonie, hirotonire, (pop.) sfinţire, (înv.) sfânţitură.… … Dicționar Român
hirotonie — HIROTONÍE, hirotonii, s.f. Acţiunea de a hirotoni şi rezultatul ei; hirotonisire, hirotonire. – Din sl. hirotonija. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HIROTONÍE s. v. hirotonisire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
sfinţire — SFINŢÍRE, sfinţiri, s.f. Acţiunea de a (se) sfinţi1 şi rezultatul ei. ♦ (înv.) Consfinţire, consacrare. – v. sfinţi1. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFINŢÍRE s. (bis.) 1. canonizare, (livr.) sacrali zare, sacralizaţie, sanctificare … Dicționar Român
sfinţitură — SFINŢITÚRĂ, sfinţituri, s.f. (Rar) Faptul de a sfinţi1; (concr.) obiect sfinţit. – Sfinţi1 + suf. tură. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFINŢITÚRĂ s. v. hirotonie, hirotonire, hiro tonisire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
sânţire — sânţíre, sânţíri, s.f. (înv.) 1. hirotonire (ridicare la treapta preoţiei). 2. dobândire a harului divin (prin practici religioase); sfinţire. 3. inaugurare, sfinţire a unei biserici; târnosire. Trimis de blaurb, 24.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român