hipercorect

hipercorect
HIPERCORÉCT, -Ă, hipercorecţi, -te, adj. (lingv.; despre forme gramaticale, despre cuvinte, grafii etc.) Care este eronat din cauză că i s-a aplicat, prin analogie, o regulă lingvistică valabilă pentru alte situaţii; care conţine o greşeală izvorâtă din teama de a nu greşi. – Din fr. hypercorrect.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

hipercoréct adj. → corect
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

HIPERCORÉC//T hipercorecttă (hipercorectţi, hipercorectte) (despre modul de exprimare) Care ţine de hipercorectitudine; referitor la hipercorectitudine. /<fr. hypercorrect
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

HIPERCORÉCT, -Ă adj. (Despre pronunţări, grafii, forme gramaticale) Care conţine o greşeală izvorâtă din teama de a nu greşi. [< fr. hypercorrect].
Trimis de LauraGellner, 13.07.2006. Sursa: DN

HIPERCORÉCT, -Ă adj. (lingv.) formă hipercorectă = hiperurbanism. (< fr. hypercorrect)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • hipercorectitudine — HIPERCORECTITÚDINE, hipercorectitudini, s.f. (lingv.) Greşeală de limbă care constă în folosirea de forme hipercorecte, datorită efortului conştient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare. – Hiper – + corectitudine.… …   Dicționar Român

  • limbă — LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură şi care este pricipalul organ de percepere a gustului; serveşte la mestecarea şi înghiţirea alimentelor, iar pentru om este şi organul principal de vorbire. II. 1. Principalul mijloc …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”