hipercorectitudine

hipercorectitudine
HIPERCORECTITÚDINE, hipercorectitudini, s.f. (lingv.) Greşeală de limbă care constă în folosirea de forme hipercorecte, datorită efortului conştient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare. – Hiper – + corectitudine.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HIPERCORECTITÚDINE s. hiperurbanism.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

hipercorectitúdine s. f., g.-d. art. hipercorectitúdinii; pl. hipercorectitúdini
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HIPERCORECTITÚDIN//E hipercorectitudinei f. Element de limbă folosit greşit din intenţia de a da frazei un aspect mai literar. /hyper- + corectitudine
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

HIPERCORECTITÚDINE s.f. Greşeală de limbă datorită efortului conştient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperurbanism. [< hipercorect + -itudine, după engl.. hyper-correction, fr. hypercorrection, germ. Hyperkorrektheit].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

HIPERCORECTITÚDINE s. f. greşeală de limbă izvorâtă din necunoaşterea adevăratei forme a etimonului unui cuvânt de către vorbitor şi din teama acestuia de a nu greşi, din efortul conştient de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperliterarizare. (după fr. hypercorrection)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • hipercorect — HIPERCORÉCT, Ă, hipercorecţi, te, adj. (lingv.; despre forme gramaticale, despre cuvinte, grafii etc.) Care este eronat din cauză că i s a aplicat, prin analogie, o regulă lingvistică valabilă pentru alte situaţii; care conţine o greşeală… …   Dicționar Român

  • hiperurbanism — HIPERURBANÍSM, hiperurbanisme, s.n. Fenomen care constă în crearea unor variante fonetice, forme gramaticale, accentuări sau grafii necorecte, datorită intenţiei vorbitorului de a evita o exprimare sau o grafie presupusă neliterară; formă care… …   Dicționar Român

  • formă — FÓRMĂ, forme, s.f. 1. (fil.: În corelaţie cu conţinut) Categorie care desemnează structura internă şi externă a unui conţinut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces. ♢ Forme ale conştiinţei sociale = forme… …   Dicționar Român

  • hiperliterarizare — HIPERLITERARIZÁRE s. f. hipercorectitudine. (< hiper + literarizare) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”