haidamac

haidamac
HAIDAMÁC, haidamaci, s.m. (fam.) 1. Derbedeu, bătăuş, tâlhar, haidău (2). 2. Om zdravăn, vlăjgan, lungan. – Din tc. haydamak.
Trimis de gall, 29.03.2008. Sursa: DEX '98

HAIDAMÁC1, haidamace, s.n. (reg.) Bâtă, ciomag. – sb. ajdamak (< tc. haydamak "tâlhar").
Trimis de gall, 29.03.2008. Sursa: DLRM

HAIDAMÁC2, haidamaci, s.m. 3. (înv.) Păzitor de vite. – tc. haydamak.
Trimis de gall, 29.03.2008. Sursa: DLRM

HAIDAMÁC s. v. bâtă, ciomag, măciucă.
Trimis de siveco, 29.03.2008. Sursa: Sinonime

haidamác s. m., pl. haidamáci
Trimis de siveco, 29.03.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

HAIDAMÁ//C haidamacci m. pop. 1) Bărbat înalt şi puternic (care umblă fără rost); haidău. 2) înv. Persoană care comitea jafuri, făcând uz de forţă; bandit; tâlhar. /<turc. haydamak
Trimis de siveco, 29.03.2008. Sursa: NODEX

haidamác (haidamáci), s.m. – Derbedeu, haimana. tc. haydamak (Şeineanu, II, 195; Lokotsch 780), cf. sb. ajdamak "băţ" (de unde în Banat, haidamac, s.n. "băţ"), pol. hajdamaka.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • haidău — HAIDĂU, haidăi, s.m. (reg.) 1. Păzitor de vite (mari). 2. Haidamac (1). 3. (art.) Dans fecioresc dint un ciclu de dansuri populare româneşti răspândite în jurul Aiudului, cu mişcare moderată; melodie după care se execută acest dans. – Din magh.… …   Dicționar Român

  • Hajdamaken — Kyrillisch (Ukrainisch) Гайдамаки Transl.: Hajdamaky Transkr.: Hajdamaky Hajdamak …   Deutsch Wikipedia

  • Гайдамаки — У этого термина существуют и другие значения, см. Гайдамак …   Википедия

  • ciomag — CIOMÁG, ciomege, s.n. Băţ mare şi gros, adesea cu măciulie sau întărit cu fier la unul din capete; bâtă. ♦ Lovitură, bătaie dată cuiva cu un astfel de băţ. – Din tc. çomak. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  CIOMÁG s. bâtă, măciucă,… …   Dicționar Român

  • haită — HÁITĂ, haite, s.f. 1. Grup de câini, de lupi etc. care umblă împreună (după pradă). ♦ fig. Bandă (de răufăcători). 2. (înv.) Vânătoare (cu gonaci şi câini); goană. 3. (reg.) Căţea (rea); p. ext. câine (rău). ♦ Epitet dat unei femei rele sau… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”