gâlcevitor

gâlcevitor
GÂLCEVITÓR, -OÁRE, gâlcevitori, -oare, adj., s.m. şi f. (pop.) (Om) certăreţ. – Gâlcevi + suf. -tor.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GÂLCEVITÓR adj., s. v. certăreţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

GÂLCEVITÓR adj., s. v. cârcotaş, şicanator.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

gâlcevitór adj. m., s. m., pl. gâlcevitóri; f. sg. şi pl. gâlcevitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GÂLCEVIT//ÓR gâlcevitoroáre (gâlcevitoróri, gâlcevitoroáre) Care se gâlceveşte; predispus să facă gâlceavă; certăreţ; arţăgos; buclucaş; scandalagiu. /a gâlcevi + suf. gâlcevitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • certăreţ — CERTĂRÉŢ, EÁŢĂ, certăreţi, e, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place cearta, care caută ceartă; gâlcevitor, arţăgos. – Ceartă + suf. ăreţ. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CERTĂRÉŢ adj., s. arţăgos, gâlcevitor, scandalagiu,… …   Dicționar Român

  • gâlcevos — GÂLCEVÓS, OÁSĂ, gâlcevoşi, oase, adj. (înv.) Gâlcevitor. – Din gâlceavă + suf. os. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  GÂLCEVÓS adj., s. v. arţăgos, certăreţ, gâlcevitor, scandalagiu. Trimis de siveco, 28.03.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pricinaş — PRICINÁŞ, Ă, pricinaşi, e, s.m. şi f., adj.(pop.) 1. s.m. şi f., adj. (Om) certăreţ. 2. s.m. şi f. Împricinat, inculpat; făptaş, vinovat. – Pricină + suf. aş …   Dicționar Român

  • sfădăuş — SFĂDĂÚŞ, Ă, sfădăuşi, e, adj. (reg.) Certăreţ, gâlcevitor. – Sfădi + suf. uş. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFĂDĂÚŞ adj., s. v. arţăgos, certăreţ, gâlcevitor, scandalagiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  sfădăúş …   Dicționar Român

  • arţăgaş — ARŢĂGÁŞ adj., s. v. arţăgos, certăreţ, gâlcevitor, scandalagiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • arţăgos — ARŢĂGÓS, OÁSĂ, arţăgoşi, oase, adj. (pop. şi fam.) Certăreţ. [var.: (reg.) harţăgós, oásă, hărţăgós, oásă adj.] – Arţag + suf. os. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARŢĂGÓS adj …   Dicționar Român

  • buclucaş — BUCLUCÁŞ, Ă, buclucaşi, e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care provoacă, creează buclucuri (1), care caută ceartă cu orice preţ. – Bucluc + suf. aş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  buclucáş adj. m., s. m. (sil. clu ) …   Dicționar Român

  • catăceartă — cată ceartă s.m. şi f. (reg. înv.) gâlcevitor; scandalagiu, buclucaş. Trimis de blaurb, 09.09.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • colţat — COLŢÁT, Ă, colţaţi, te, adj. Colţos. – Colţ + suf. at. Trimis de hai, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COLŢÁT adj. v. colţos. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  colţát adj. m …   Dicționar Român

  • cârciogar — CÂRCIOGÁR, cârciogari, s.m. (reg.) Om căruia îi plac cearta, procesele, care găseşte obiecţie la orice; om cârcotaş. [var.: cârciocár, cârciobár, corciogár s.m.] Cârciog + suf. ar. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CÂRCIOGÁR adj., s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”