certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… … Dicționar Român
gâlceavă — GÂLCEÁVĂ, gâlcevi, s.f. (pop.) Ceartă (zgomotoasă, aprinsă); situaţie creată în raporturile dintre două sau mai multe persoane în urma unor certuri; sfadă. – Din bg. gălčava. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GÂLCEÁVĂ s. v. balamuc,… … Dicționar Român
gâlcevire — GÂLCEVÍRE, gâlceviri, s.f. (înv. şi pop.) Faptul de a se gâlcevi; ceartă, neînţelegere. – v. gâlcevi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GÂLCEVÍRE s. v. animozitate, ceartă, con flict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie,… … Dicționar Român
gâlcevitor — GÂLCEVITÓR, OÁRE, gâlcevitori, oare, adj., s.m. şi f. (pop.) (Om) certăreţ. – Gâlcevi + suf. tor. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GÂLCEVITÓR adj., s. v. certăreţ. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
bălăcări — BĂLĂCĂRÍ, bălăcăresc, vb. IV. 1. refl. şi intranz. (Rar) A (se) bălăci. 2. refl. recipr. şi tranz. fig. (fam.) A (se) certa, a (se) batjocori, spunând (sau spunându şi) cuvinte injurioase. – cf. scr. b a l a k a t i … Dicționar Român
sfădi — SFĂDÍ, sfădesc, vb. IV. 1. refl. recipr. şi tranz. (pop.) A (se) certa; a (se) dojeni, a (se) mustra. ♦ refl. recipr. A se hărţui, a se tachina. ♦ intranz. fig. A face zgomot, zarvă, agitaţie. 2. tranz. (înv.) A înfrunta; a probozi. – Din … Dicționar Român
ţâfnos — ŢÂFNÓS, OÁSĂ, ţâfnoşi, oase, adj. (pop.) Îngâmfat, arogant. ♦ Supărăcios, capricios, arţăgos. – Ţâfnă + suf. os. Trimis de laura tache, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŢÂFNÓS adj. v. arogant, bosumflat, fudul, grandoman, impertinent, infatuat, inso… … Dicționar Român
