- guraliu
- GURALÍU, -ÍE, guralii, adj. (reg.) v. guraliv.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
guraliu
Look at other dictionaries:
guraliv — GURALÍV, Ă, guralivi, e, adj., s.m. şi f. (Om) care vorbeşte mult, întruna; limbut, vorbăreţ. [var.: (reg.) guralíu, íe adj.] – Din bg. govorliv (după gură). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Guraliv ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut,… … Dicționar Român
gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… … Dicționar Român
