grimasă

grimasă
GRIMÁSĂ, grimase, s.f. Strâmbătură voită sau spontană a feţei (care exprimă o anumită stare sufletească). ♦ fig. Aparenţă înşelătoare, mincinoasă; disimulare. – Din fr. grimace.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GRIMÁSĂ s. schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură, (livr.) rictus, (rar) schimă, strâmbet, (pop. şi fam.) scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură. (O grimasă de durere.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

grimásă s. f., g.-d. art. grimásei; pl. grimáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GRIMÁS//Ă grimasăe f. Contorsiune involuntară sau voită a muşchilor feţei; schimonosire a feţei; schimonositură; strâmbătură. grimasă de durere. grimasă de dezacord. /<fr. grimace
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

GRIMÁSĂ s.f. Strâmbătură, schimonoseală a feţei. [< fr. grimace].
Trimis de LauraGellner, 05.07.2006. Sursa: DN

GRIMÁSĂ s. f. strâmbătură, schimonoseală a feţei. (< fr. grimace)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • grimasa — grimàsa ž <G mn grimásā> DEFINICIJA nehotično ili namjerno izmijenjen izraz lica u vezi s raspoloženjem i emocionalnim stanjem [praviti grimase kreveljiti se] ETIMOLOGIJA fr. grimace …   Hrvatski jezični portal

  • grimasa — grimasà dkt. Pãniekos, pỹkčio grimasà …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • grimasa — grimasà sm. (2) TrpŽ 1. sąmoningas veido bruožų iškreipimas, vaipymasis. 2. prk. negražus, bjaurus ko nors pasireiškimas …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • grimása — e ž (ȃ) nav. ekspr. nenaravne, spačene poteze obraza: delati grimase; obraz se mu je v grozi spačil v bolestno grimaso; komična grimasa; grimasa strahu; opazoval je grimase na obrazih poslušalcev // nenaraven, spačen obraz: izpod šminke se reži… …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • grimàsa — grimàs|a ž 〈G mn grimásā〉 nehotično ili namjerno izmijenjen izraz lica u vezi s raspoloženjem i emocionalnim stanjem [praviti ∼e kreveljiti se] ✧ {{001f}}fr …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • grimásã — s. f., g. d. art. grimásei; pl. grimáse …   Romanian orthography

  • schimă — SCHÍMĂ, schime, s.f. I. 1. Ordin călugăresc sau preoţesc; tagmă, cin. 2. Haină călugărească. II. Gest, mişcare prin care cineva vrea să exprime ceva. ♦ Mişcare a feţei; grimasă, strâmbătură. – Din ngr. schima. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004.… …   Dicționar Român

  • schimonositură — SCHIMONOSITÚRĂ, schimonosituri, s.f. 1. Grimasă, strâmbătură (a obrazului, a gurii etc.). 2. Lucru deformat, pocit, schimonosit. ♦ Monstru, pocitanie. [var.: (reg.) schimositúră s.f.] – Schimonosi + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004.… …   Dicționar Român

  • strâmbătură — STRÂMBĂTÚRĂ, strâmbături, s.f. 1. Faptul de a (se) strâmba; grimasă, schimonoseală, schimonositură a feţei; strâmbet. ♦ Imitare (în batjocură) a gesturilor, mimicii cuiva. ♦ fig. Fandoseală, sclifoseală. 2. (concr.) Obiect strâmb, încovoiat. –… …   Dicționar Român

  • oţăreală — OŢĂREÁLĂ, otăreli, s.f. 1. (Rar) Supărare mare, mânie, furie; oţărâre. 2. Grimasă, neplăcere, dezgust exprimat printr o strâmbătură (cauzată de o băutură sau de o mâncare cu gust neplăcut). – Oţărî + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”