gradaţie

gradaţie
GRADÁŢIE, gradaţii, s.f. 1. Creştere sau descreştere treptată, progresivă, înaintare succesivă (a unui proces, a unui fenomen, a unei acţiuni etc.). 2. Fiecare dintre diviziunile care se găsesc pe suportul unui instrument de măsură cu scări gradate. 3. Figură de stil constând în trecerea treptată, ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta. ♦ (pict.) Trecere treptată de la o nuanţă la alta. 4. Fiecare dintre treptele de încadrare pe care se află un salariat în cadrul gradului său, acordată pe baza vechimii în serviciu şi a aportului în muncă; p. ext. spor de salariu care corespunde fiecăreia dintre aceste trepte. – Din fr. gradation, lat. gradatio.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GRADÁŢIE s. diviziune. (gradaţie la un termometru.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

gradáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. gradáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. gradáţiei; pl. gradáţii, art. gradáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GRADÁŢI//E gradaţiei f. 1) Creştere sau descreştere succesivă; schimbare treptată. 2) (la instrumentele de măsurat) Diviziune pe scara unui instrument de măsură; grad. 3) (în operele literare) Figură de stil constând în desfăşurarea succesivă (ascendentă sau descendentă) a acţiunii. 4) (în pictură) Trecere treptată de la o nuanţă la alta. /<fr. gradation, lat. gradatio, gradaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

GRADÁŢIE s.f. 1. Creştere sau descreştere graduală, pe grade. ♦ Totalitatea diviziunilor de pe o scară gradată. 2. Figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta. 3. (pict.) Trecere uşoară de la un ton la altul, de la o nuanţă la alta etc. 4. Grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creşterea salariului sau a retribuţiei. ♦ Sumă cu care, după anumite state de serviciu, se măreşte salariul sau retribuţia. [gen. -iei, var. gradaţiune s.f. / cf. fr. gradation, lat. gradatio].
Trimis de LauraGellner, 01.11.2004. Sursa: DN

GRADÁŢIE s. f. 1. creştere sau descreştere graduală, pe grade. 2. fiecare dintre semnele de pe scara gradată a unui aparat, instrument de măsurat etc.; diviziune; totalitatea acestor diviziuni. 3. figură de stil care constă în trecerea treptată, ascendentă (climax) sau descendentă (anticlimax), de la o idee la alta. 4. (pict.) trecere uşoară de la un ton la altul, de la o nuanţă la alta etc. 5. grad de vechime în serviciu, care aduce cu sine creşterea retribuţiei. ♢ sumă cu care, după anumite state de serviciu, se măreşte retribuţia. (< fr. gradation, lat. gradatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • gradáţie — s. f. (sil. ţi e), art. gradáţia (sil. ţi a), g. d. art. gradáţiei; pl. gradáţii, art. gradáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • anticlimax — anticlímax s. n., pl. anticlímaxe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ANTICLIMÁX s.n. Gradaţie (2) descendentă. ♦ Opoziţie într un context a două gradaţii, una ascendentă şi alta descendentă. [< fr. anticlimax, cf. gr.… …   Dicționar Român

  • climax — CLÍMAX, climaxuri, s.n. 1. Fază finală într o succesiune ecologică, în care există o relativă stabilitate a biocenozei şi o corespondenţă a ei cu clima şi cu solul 2. Figură de stil care constă în desfăşurarea ascendentă a ideilor, acţiunii etc.… …   Dicționar Român

  • gradat — GRADÁT1, gradaţi, s.m. Militar având un grad inferior celui de ofiţer. – Din fr. gradé. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRADÁT2, Ă, gradaţi, te, adj. 1. (Despre aparate, instrumente etc.) Împărţit în grade (3). 2. Care suie sau… …   Dicționar Român

  • scară — SCÁRĂ, scări, s.f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de frânghie etc.) alcătuit din două părţi laterale lungi şi paralele, unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi servind pentru a urca şi a coborî la alt nivel. ♢ Scară de …   Dicționar Român

  • ГРАДАЦИЯ РАЗМЕРОВ — в строительстве последовательное изменение на базе принятого модуля размеров элементов конструкции одного вида (Болгарский язык; Български) градация на размерите (Чешский язык; Čeština) rozměrová řada (Немецкий язык; Deutsch) Maßstufung;… …   Строительный словарь

  • atât — ATẤT, ATẤTA, atâţi(a), atâtea, adv., pron. nehot., adj. nehot. I. adv. (Mai ales în forma atât) 1. În asemenea măsură, aşa de mult, de tare, de bine, de scump etc. ♢ expr. Atât..., cât... = în acelaşi grad, număr, preţ etc. ca şi... Atât..., cât… …   Dicționar Român

  • cot — CÓT, (I 1) coate şi (I 2, 3, 4) coturi, s.n., (II) coţi, s.m. I. s.n. 1. (anat.; la om) Partea exterioară a articulaţiei dintre humerus şi cubitus, care uneşte braţul cu antebraţul. ♢ loc. adv. Cot la cot = alături; împreună. ♢ expr. A da din… …   Dicționar Român

  • degradaţie — DEGRADÁŢIE, degradaţii, s.f. (înv.) Degradare. – Din fr. dégradation. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98  DEGRADÁŢIE s. v. corupere, decădere, degra dare, depravare, deteriorare, înjosire, învechire, pervertire, stricare, umilire, uzare …   Dicționar Român

  • diviziune — DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”