ghionoaie

ghionoaie
GHIONOÁIE, ghionoi (ghionoaie), s.f. (ornit.; pop.) Ciocănitoare. [pr.: ghi-o- – var.: gheonoáie, gheunoáie s.f.] – cf. alb. g j o n "cucuvea".
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GHIONOÁIE s. v. ciocănitoare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ghionoáie s. f. (sil. ghi-o-), art. ghionoáia, g.-d. art. ghionóii/ghionoáiei; pl. ghionói/ghionoáie
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GHION//OÁIE ghionoaieói f. pop. Pasăre sedentară de talie medie, cu penaj viu colorat, având cioc puternic, cu ajutorul căruia sparge coaja copacilor prin ciocănit pentru a căuta insecte; ciocănitoare. [G.-D. ghionoii şi ghionoaiei; Sil. ghi-o-] /<alb. gjon
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ghionoáie, ghionói, s.f. (pop.) 1. ciocănitoare. 2. (fig.) muiere rea.
Trimis de blaurb, 03.12.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • ciocănitoare — CIOCĂNITOÁRE, ciocănitori (ciocănitoare), s.f. Nume dat mai multor specii de păsări agăţătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare şi larvele lor; ghionoaie. –… …   Dicționar Român

  • ghionoi — GHIONÓI, ghionoaie, s.n. Târnăcop a cărui parte metalică este ascuţită la unul dintre capete şi în formă de ciocan la celălalt capăt. [pr.: ghi o ] – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GHIONÓI s. (tehn.) (prin Maram. şi Transilv …   Dicționar Român

  • virdare — VIRDÁRE, virdări, s.f. Specie de ciocănitoare, cu penele verzi împestriţate cu roşu, galben, negru şi alb (Picus viridis). [var.: verdáre s.f.] – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98  VIRDÁRE s. (ornit.; Picus viridis) (reg.) …   Dicționar Român

  • bocănitoare — BOCĂNITOÁRE s. v. ciocănitoare, ghionoaie, scorţar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bocănitoáre s. f., g. d. art. bocănitórii; pl. bocănitóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • ciocan — CIOCÁN3, ciocani, s.m. (reg.) Ştiulete de porumb (curăţăt sau nu de boabe); ciocălău. – Din scr. čokan. Trimis de IoanSoleriu, 28.04.2004. Sursa: DEX 98  CIOCÁN2, ciocane, s.n. (pop.) Păhărel în formă de sticluţă, cu gâtul strâmt şi lung, din… …   Dicționar Român

  • gheonoaie — GHEONOÁIE, gheonoi (gheonoaie), s.f. v. ghionoaie. Trimis de gall, 05.03.2008. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • gheunoaie — GHEUNOÁIE, gheunoi (gheunoaie), s.f. v. ghionoaie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • ghin — GHIN, ghinuri, s.n. 1. Daltă cu tăiş semicircular, folosită de dogari şi rotari. 2. Cuţit cu lama curbată în formă de unghie, cu care se ciopleşte lemnul (în timpul sculptării lui). 3. Cazma îndoită pe amândouă laturile. – et. nec. Trimis de gall …   Dicționar Român

  • negraică — negráică s.f. (reg.) numele unei specii de ciocănitoare; chirioară, foică, ghionoaie, ghihoroane, suşcă, ţipătoare, horoi de brad, vârdare neagră. Trimis de blaurb, 31.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • scobitoare — SCOBITOÁRE, scobitori, s.f. Beţişor foarte subţire şi ascuţit la unul dintre capete, care serveşte la scoaterea rămăşiţelor de alimente dintre dinţi sau din dinţi. – Scobi + suf. toare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCOBITOÁRE s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”