ghintuit

ghintuit
GHINTUÍT1, ghintuituri, s.n. Faptul de a ghintui. – v. ghintui.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GHINTUÍT2, -Ă, ghintuiţi, -te, adj. Care are ghinturi, prevăzut cu ghinturi. – v. ghintui.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ghintuít s. n., pl. ghintuíturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • ghioagă — GHIOÁGĂ, ghioage, s.f. 1. Armă veche de luptă, alcătuită dintr un fel de ciomag (de lemn sau de fier) cu capătul bombat şi ghintuit. p.gener. Ciomag, bâtă, măciucă. 2. Capătul bombat, de obicei ghintuit, al unei ghioage (1). – et. nec. Trimis de… …   Dicționar Român

  • ghiulea — GHIULEÁ, ghiulele, s.f. Proiectil sferic folosit la tunurile de tip vechi, cu ţeava neghintuită (ghintuit); (prin confuzie) obuz. – Din tc. gülle. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ghiuleá s. f. (sil. ghiu ), art. ghiuleáua, g. d. art.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”