- gemânare
- gemânáre, gemânări, s.f. (pop.; de obicei la pl.) 1. furculiţele carului sau ale căruţei. 2. ramuri bifurcate. 3. bifurcarea unui râu.Trimis de blaurb, 12.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
gemânare
Look at other dictionaries:
gemănare — GEMĂNÁRE, gemănări, s.f. Furculiţă (2). – Din geamăn + suf. are. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM GEMĂNÁRE s.f. (La car) Furculiţă (2). – De la geamăn. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GEMĂNÁRE s. v. furculiţă … Dicționar Român
furculiţă — FURCULÍŢĂ, furculiţe, s.f. 1. Obiect (de metal) alcătuit dintr un mâner şi doi până la patru dinţi, cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură; furcuţă (2). ♢ loc. adj. În furculiţă (sau în furculiţe) = (despre barbă) cu părţile laterale mai… … Dicționar Român
geamăn — GEÁMĂN, Ă, gemeni, e, adj. 1. (Despre fiinţe; adesea substantivat) Care a fost născut odată cu altă fiinţă şi de către aceeaşi mamă sau femelă. ♦ (pop.; substantivat, m.pl.art.) Constelaţie care aparţine Căii Laptelui, formată din două stele… … Dicționar Român
ciorobăriţă — CIOROBĂRÍŢĂ s. v. furculiţă, gemănare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
jumănărat — jumănărát, ă, adj. (reg.) crescut din aceeaşi tulpină, în formă de gemănare; îngemănărat, îngemănat. Trimis de blaurb, 28.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
lişiţă — LÍŞIŢĂ, lişiţe, s.f. Pasăre călătoare de baltă, cu pene negre şi cu o pată albă între ochi, având carnea comestibilă (Fulica atra). [var.: (reg.) líşeţă s.f.] – cf. bg. l i s k a , ucr. l y s u c h a . Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa:… … Dicționar Român
