făşie — FĂŞÍE s.f. v. fâşie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
bandă — BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande,… … Dicționar Român
etolă — ETÓLĂ, etole, s.f. 1. Podoabă alcătuită dintr o fâşie de lână sau de mătase, purtată de preoţii catolici în timpul serviciului religios. 2. Fâşie lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau al umerilor. – Din fr. étole. Trimis de cornel … Dicționar Român
eşarfă — EŞÁRFĂ, eşarfe, s.f. 1. Fâşie de lână, de mătase etc. care se înfăşoară în jurul gâtului (mai ales de femei) ca podoabă. 2. Fâşie de stofă sau de mătase purtată în diagonală pe piept sau ca un brâu, semn al unei funcţii (înalte) sau al unei… … Dicționar Român
pistă — PÍSTĂ, piste, s.f. 1. Fâşie de teren amenajată ca drum şi rezervată unei circulaţii speciale. ♦ Fâşie de teren (circulară, ovală etc.) amenajată pentru întreceri sau antrenamente sportive. ♦ Teren amenajat pentru rularea avioanelor la decolare şi … Dicționar Român
platbandă — PLATBÁNDĂ, platbande, s.f. 1. Traversă sau grindă orizontală, formată dintr o bucată de piatră sau din mai multe bucăţi apropiate. 2. Fâşie îngustă de teren, de obicei plantată cu iarbă, cu flori sau cu arbuşti, care mărgineşte despărţiturile… … Dicționar Român
centură — CENTÚRĂ, centuri, s.f. 1. Curea (lată) de piele, de pânză etc. cu care se încinge talia; cordon, cingătoare. ♢ expr. Până, la centură = (de la umeri) până la talie. ♦ Centură de campion = centură, panglică lată etc. cu care se încinge mijlocul… … Dicționar Român
curea — CUREÁ, curele, s.f. 1. Fâşie lungă din piele, cânepă, material plastic etc.; spec. o astfel de fâşie folosită ca cingătoare. ♢ expr. A l ţine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi în stare (să...). 2. (În sintagma)… … Dicționar Român
serpentină — SERPENTÍNĂ1, serpentine, s.f. 1. Traseu şerpuit al unui drum care străbate un teren în pantă; fiecare dintre cotiturile unui astfel de traseu; p. ext. drum cotit, şerpuit. 2. Fâşie lungă şi îngustă de hârtie colorată, înfăşurată strâns, care,… … Dicționar Român
faleză — FALÉZĂ, faleze, s.f. 1. Mal înalt şi abrupt al unei mări sau al unui lac. 2. Fâşie de teren special amenajată pentru plimbare de a lungul unei faleze (1). – Din fr. falaise. Trimis de cornel, 06.05.2004. Sursa: DEX 98 faléză s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
