faleză

FALÉZĂ, faleze, s.f. 1. Mal înalt şi abrupt al unei mări sau al unui lac. 2. Fâşie de teren special amenajată pentru plimbare de-a lungul unei faleze (1). – Din fr. falaise.

Trimis de cornel, 06.05.2004. Sursa: DEX '98



faléză s. f., g.-d. art. falézei; pl. faléze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FALÉZ//Ă falezăe f. 1) Ţărm înalt şi abrupt, format sub acţiunea erozivă a valurilor. 2) Fâşie de teren de-a lungul unui ţărm, special amenajat pentru plimbări. [G.-D. falezei] /<fr. falaise

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FALÉZĂ s.f. Ţărm abrupt format prin acţiunea de eroziune a valurilor de-a lungul ţărmurilor lacustre, marine sau oceanice. ♦ Fâşie îngustă de pământ, special amenajată pe malul mării pentru plimbare. [< fr. falaise].

Trimis de LauraGellner, 19.06.2006. Sursa: DN



FALÉZĂ s. f. mal înalt şi abrupt format prin acţiunea de eroziune a valurilor de-a lungul ţărmurilor marine. ♢ fâşie îngustă de pământ, special amenajată pe malul mării pentru plimbare. (< fr. falaise)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN