furúncul — s. n., pl. furúncule … Romanian orthography
buboi — BUBÓI, buboaie, s.n. Augmentativ al lui bubă; abces, furuncul. – Bubă + suf. oi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUBÓI s. v. abces, furuncul. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bubói s. n., pl. buboáie … Dicționar Român
furnicel — FURNICÉL s. v. abces, furuncul, păducel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime furnicél ( éi), s.m. – Furuncul. – var. (înv.) funecel, funigel, funi(n)cel, furincel. lat. *fŭruncĕllus, în loc de fŭruncŭlus (Densusianu, rom., XXXIII, 77; … Dicționar Român
furunculos — furunculós adj. m., pl. furunculóşi; f. sg. furunculoásă, pl. furunculoáse Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FURUNCUL//ÓS furunculosoásă (furunculosóşi, furunculosoáse) 1) Care are furuncule; cu furuncule. 2) Care are… … Dicționar Român
urcior — URCIOR1, urcioare, s.n. 1. Vas de lut (smălţuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. 2. (Rar) Loc mai adânc în albia unei ape curgătoare, unde se formează vârtejuri; bulboacă, bulboană. [var.: ulciór… … Dicționar Român
burbion — burbión s. n. (sil. bi on) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BURBIÓN s.n. (med.) Ţesut mortificat, alb, care constituie partea centrală a unui furuncul. [pron. bi on. / < fr. bourbillon]. Trimis de LauraGellner, 13.09 … Dicționar Român
orgelet — orgelét s. n. [ge pron. je], pl. orgeléte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ORGELÉT s.n. Mic furuncul situat la marginea pleoapei, ordeolum; (pop.) urcior. [< fr. orgelet]. Trimis de LauraGellner, 30.06.2005. Sursa … Dicționar Român
ţâţână — ŢÂŢẤNĂ, ţâţâni, s.f. 1. Balama. ♢ expr. A scoate (pe cineva) din ţâţâni = a supăra rău, a înfuria pe cineva, a scoate din sărite. A şi ieşi din ţâţâni = a şi pierde răbdarea, a se înfuria. 2. Porţiune unde cele două valve ale unei scoici sunt… … Dicționar Român
furunculosis — /fyoo rung kyeuh loh sis/, n. Pathol. the condition characterized by the presence of boils. [1885 90; < L furuncul(us) (see FURUNCLE) + OSIS] * * * … Universalium
furonculeux — furoncle [ fyrɔ̃kl ] n. m. • 1538; ferongle 1372; lat. furunculus ♦ Infection d un follicule pilosébacé causée par un staphylocoque et se présentant sous la forme d un bourbillon entouré d inflammation. ⇒fam. clou. Il lui est sorti « toute une… … Encyclopédie Universelle