amăgeală

amăgeală
AMĂGEÁLĂ, amăgeli, s.f. Amăgire. [pl. şi: (reg.) amăgele] – Amăgi + suf. -eală.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AMĂGEÁLĂ, amăgeli, s.f. Mijloc folosit pentru a înşela buna-credinţă a cuiva; escrocherie. ♢ A umbla cu amăgeli = a umbla cu înşelăciuni; a avea obişnuinţa de a amăgi. [G.-D. amăgelii] – Amăgi + suf. -eală.
Trimis de Alex, 13.09.2007. Sursa: NODEX

amăgeálă s. f., g.-d. art. amăgélii; pl. amăgéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMĂG//EÁLĂ amăgealăéli f. Mijloc folosit pentru a înşela buna-credinţă a cuiva; escrocherie. ♢ A umbal cu amăgealăeli a umbla cu înşelăciuni; a avea obişnuinţa de a amăgi. [G.-D. amăgelii] /a amăgi + suf. amăgealăeală
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • amãgeálã — s. f., g. d. art. amãgélii; pl. amãgéli …   Romanian orthography

  • amăgi — AMĂGÍ, amăgesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) înşela. ♦ tranz. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). – lat. *ammagire. Trimis de ana zecheru, 26.03.2003. Sursa: DEX 98  A amăgi ≠ a dezamăgi Trimis de siveco, 28.10.2007.… …   Dicționar Român

  • amăgire — AMĂGÍRE, amăgiri, s.f. Faptul de a (se) amăgi; amăgeală; ceea ce amăgeşte. – v. amăgi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Amăgire ≠ dezamăgire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  AMĂGÍRE s. 1. v. înşelare. 2. v.… …   Dicționar Român

  • măguleală — MĂGULEÁLĂ, măguleli, s.f. Faptul de a măguli; vorbă sau gest de măgulire; linguşeală; amăgeală. – Măguli + suf. eală. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂGULEÁLĂ s. v. linguşire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • prost — PROST, PROÁSTĂ, proşti, proaste, adj., s.m.şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) lipsit de inteligenţă, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac. ♢ expr. Un prost şi jumătate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) …   Dicționar Român

  • şoşoneală — ŞOŞONEÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şoşoneálă, şoşonéli şi şoşonéle, s.f. (reg.) 1. şuşoteală. 2. amăgeală; uneltire. Trimis de blaurb, 16.02.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”