înfierat — ÎNFIERÁT1 s.n. Înfierare. – v. înfiera. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNFIERÁT2, Ă, înfieraţi, te, adj. 1. (Despre animale) Însemnat cu fierul roşu; (despre semne) aplicat cu fierul roşu. 2. fig. Osândit în public; stigmatizat. 3 … Dicționar Român
pecete — PECÉTE, peceţi, s.f. 1. Placă (de metal) cu mâner sau montată pe un inel, pe a cărei suprafaţă este gravată o monogramă, o emblemă etc. şi care, aplicată pe ceară roşie sau cu tuş pe un act, pe o scrisoare sau pe un colet, dă acestora caracter de … Dicționar Român
sipet — SÍPET, sipete, s.n. Cufăr de lemn (înflorat sau vopsit simplu, cu capac boltit şi ferecat cu cercuri de fier) în care se păstrează haine sau obiecte de valoare. [acc. şi: sipét] – Din tc. sepet. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
şinuit — ŞINUÍT1 s.n. (Rar) Şinuire. – v. şinui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞINUÍT2, Ă, şinuiţi, te, adj. Legat, ferecat cu şine. – v. şinui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞINUÍT adj … Dicționar Român
chilău — chilău, chilăi, s.m. (reg.) ciocan ferecat, bătac, buzdugan, ghioagă. Trimis de blaurb, 05.04.2006. Sursa: DAR chilắu ( ắi), s.n. – Ciocan de lemn, mai. pol. kilof (Cihac, II, 49) sau mag. külö (DAR); se pare că ambele cuvinte duc la tc. külünk … Dicționar Român
fereca — FERECÁ, férec, vb. I. tranz. 1. A acoperi, total sau parţial, cu metal un obiect de lemn, spre a i da rezistenţă şi durabilitate; a întări un obiect (de lemn) prin legături metalice. ♦ A îmbrăca un obiect cu plăci din metal preţios, a împodobi… … Dicționar Român
ferecare — FERECÁRE, ferecări, s.f. Acţiunea de a fereca şi rezultatul ei; ferecat1. – v. fereca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Ferecare ≠ dezlănţuire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime FERECÁRE s. 1. ferecat, şinuire,… … Dicționar Român
nituit — NITUÍT1 s.n. Nituire. – v. nitui. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NITUÍT2, Ă, nituiţi, te, adj. Prins, împreunat, fixat cu ajutorul niturilor. ♦ Ferecat, ţintuit, bătut cu... Cordon nituit. – v. nitui. Trimis de cornel, 13.09.2007.… … Dicționar Român
încuiat — ÎNCUIÁT1 s.n. Încuiere. – v. încuia. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCUIÁT2, Ă, încuiaţi, te, adj. 1. Închis cu cheia, cu zăvorul. 2. (pop.) Constipat. ♦ fig. (Adesea substantivat; fam.) Care este insensibil la argumente,… … Dicționar Român
încătuşat — ÎNCĂTUŞÁT, Ă, încătuşaţi, te, adj. Care este pus în cătuşe; p. ext. legat cu lanţuri, înlănţuit. ♦ fig. Care este lipsit de libertate spirituală. – v. încătuşa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCĂTUŞÁT adj. ferecat, înlănţuit,… … Dicționar Român
