febleţe

FEBLÉŢE s.f. (fam.) Înclinaţie, slăbiciune, atracţie pe care o simte cineva pentru o persoană, o activitate etc. ♦ Ceea ce constituie obiectul înclinaţiei, slăbiciunii, atracţiei cuiva. – Din fr. faiblesse.

Trimis de cornel, 09.05.2004. Sursa: DEX '98



FEBLÉŢE s. v. slăbiciune.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



febléţe s. f. (sil. -ble-), art. febléţea, g.-d. art. febléţii; pl. febléţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FEBLÉŢE s.f. (Franţuzism) Sentiment de afecţiune specială, slăbiciune, înclinaţie (către cineva sau ceva). ♦ Persoană pentru care se manifestă un asemenea sentiment. [gen. -ţei. / < fr. faiblesse].

Trimis de LauraGellner, 20.06.2006. Sursa: DN



FEBLÉŢE s. f. sentiment de afecţiune specială, slăbiciune, înclinaţie (către cineva sau ceva). ♢ persoană pentru care se manifestă un asemenea sentiment. (< fr. faiblesse)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN