spută — SPÚTĂ, spute, s.f. (livr.) Mucozitate expectorată de cineva; flegmă. – Din lat. sputum, it. sputo. Trimis de dante, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 SPÚTĂ s. 1. expectoraţie, flegmă, scuipat. 2. salivă, scuipat, scuipătură, (rar) apă, (pop.) stupit.… … Dicționar Român
bronhoree — BRONHORÉE s.f. Secreţie şi expectoraţie abundente, frecvente în astmul (astmă) bronşic, în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. – Din fr. bronchorrhée. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 bronhorée s. f., art. bronhoréea … Dicționar Român
flegmă — FLÉGMĂ, flegme, s.f. 1. Mucozitate vâscoasă, purulentă, provenind din diferite părţi ale aparatului respirator şi eliminată prin tuse sau vomă; expectoraţie. 2. Fire a omului nepăsător, cu sânge rece; nepăsare, calm, indiferenţă, răceală. – Din… … Dicționar Român
expectorare — EXPECTORÁRE, expectorări, s.f. Acţiunea de a expectora şi rezultatul ei; expectoraţie. – v. expectora. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 expectoráre s. f., g. d. art. expectorării; pl. expectorări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
perlat — PERLÁT, Ă, perlaţi, te, adj. 1. Care este împodobit cu perle (1); care are aspectul sau strălucirea perlelor, ca de perle. 2. (muz.; despre o bucată, despre un pasaj) Care este executat prin detaşarea clară a fiecărei note. 3. (În sintagma) Grevă … Dicționar Român
sec — SEC, SEÁCĂ, seci, adj. 1. Lipsit de apă; care a secat, s a uscat. Albia seacă a unui râu. ♦ (Despre locuri) Lipsit de umezeală; p. ext. arid, neproductiv. ♢ Tuse seacă = tuse uscată, fără expectoraţie. Timbru (sau sigiliu) sec = urmă de ştampilă… … Dicționar Român
traheobronşită — TRAHEOBRONŞÍTĂ s.f. Afecţiune a căilor respiratorii care interesează traheea şi bronhiile, manifestată prin tuse, cu sau fără expectoraţie. [< fr. trachéobronchite]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN TRAHEOBRONŞÍTĂ s. f.… … Dicționar Român
expectoraţiune — EXPECTORAŢIÚNE s.f. v. expectoraţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
ptizie — PTIZÍE elem. spută, expectoraţie . (< fr. ptysie, cf. gr. ptysis) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
răceală — RĂCEÁLĂ, răceli, s.f. 1. Temperatură scăzută; frig. ♦ Senzaţie de frig. 2. fig. Lipsă de afecţiune, nepăsare, indiferenţă. 3. Nume generic dat unor boli contagioase localizate pe căile respiratorii superioare, manifestate prin guturai, traheită,… … Dicționar Român