bronhoree

BRONHORÉE s.f. Secreţie şi expectoraţie abundente, frecvente în astmul (astmă) bronşic, în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. – Din fr. bronchorrhée.

Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98



bronhorée s. f., art. bronhoréea, g.-d. bronhorée, art. bronhoréei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BRONHORÉE s.f. Expectoraţie abundentă, provocată de o bronşită cronică. [pron. -re-e. / < fr. bronchorrhée, cf. gr. bronchos – trahee, rhein – a curge].

Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DN



BRONHORÉE s. f. expectoraţie abundentă, provocată de o bronşită cronică. (< fr. bronchorhée)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN