- epitrop
- EPÍTROP, epitropi, s.m. 1. Tutore. 2. (reg.) Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor. [acc. şi: epitróp]. – Din ngr. epítropos.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98EPÍTROP s. 1. v. tutore. 2. v. efor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeepítrop s. m. (sil. -trop), pl. epítropiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEPÍTROP epitropi m. 1) Persoană care tutelează pe cineva; om care are grijă de o persoană incapabilă de a acţiona independent (minor, bătrân ş. a.) şi administrează bunurile ei materiale; tutore. 2) înv. Administrator al unor bunuri, mai ales bisericeşti. [Sil. e-pi-trop] /<ngr. epitroposTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXepítróp (-pi), s.m. – Administrator, efor. Mr. pitrup. ngr. ἐπίτροπος (sec. XVIII, cf. Gáldi 182), cf. alb. pitrúp, bg. pítrop. – Der. epitropie, s.f. (tutelă; eforie; funcţie de epitrop), din ngr. ἐπιτροπία.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.