efor

ÉFOR, efori, s.m. 1. Membru în consiliul de conducere al unei eforii; epitrop. 2. Nume dat în Sparta antică fiecăruia din cei cinci magistraţi cu largi atribuţii în politica internă şi externă a statului. – Din ngr. éforos.

Trimis de mihvar, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ÉFOR s. v. epitrop.

Trimis de siveco, 07.12.2007. Sursa: Sinonime



éfor s. m., pl. éfori

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÉFOR s.m. 1. (Ant.) Nume dat în Sparta fiecăruia dintre cei cinci demnitari aleşi, care aveau largi puteri de control, fiind instituiţi ca o contrabalansare a puterii regale. 2. Membru în conducerea unei eforii. [< éphore, gr. ephoros < ephoran – a supraveghea].

Trimis de LauraGellner, 28.05.2006. Sursa: DN



éfor (éfori), s.m. – Epitrop, administrator. – Mr. efur. ngr. ἔφορος (sec. XVIII). – Der. eforie, s.f. (administraţie), din ngr. ἐφορία (Gáldi).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER



ÉFOR s. m. 1. (în Spania antică) fiecare dintre cei cinci demnitari aleşi, care aveau largi puteri de control. 2. membru în consiliul de conducere al unei eforii (2). (< fr. éphore, gr. ephoros)

Trimis de raduborza, 13.12.2008. Sursa: MDN