emoţie

emoţie
EMÓŢIE, emoţii, s.f. Reacţie afectivă de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă, însoţită adesea de modificări în activităţile organismului, oglindind atitudinea individului faţă de realitate; p. gener. orice reacţie afectivă. [var.: (înv.) emoţiúne s.f.] – Din fr. émotion, it. emozione.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

EMÓŢIE s. 1. (livr.) afect. (Senzaţii şi emoţieii.) 2. v. înduioşare.
Trimis de siveco, 21.01.2009. Sursa: Sinonime

emóţie s. f. (sil. -ţi-e), art. emóţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. emóţiei; pl. emóţii, art. emóţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EMÓŢI//E emoţiei f. Stare afectivă intensă, de durată relativ scurtă, provocată de factori externi şi caracterizată printr-o bruscă perturbaţie fizică şi psihică. [G.-D. emoţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. émotion
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EMÓŢIE s.f. Reacţie afectivă puternică şi uneori neaşteptată, adesea însoţită de modificări în starea şi funcţionarea organismului. ♢ Emoţie estetică = moment al vieţii psihice exprimând experienţa contemplaţiei obiectului estetic. [gen. -iei, var. emoţiune s.f. / cf. fr. émotion, it. emozione < lat. emotus – mişcat].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

EMÓŢIE s. f. reacţie afectivă puternică şi uneori neaşteptată, care oglindeşte atitudinea cuiva faţă de lumea încojurătoare. o emoţie estetică = moment al vieţii psihice exprimând experienţa contemplaţiei obiectului estetic. (< fr. émotion, it. emozione)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • emóţie — s. f. (sil. ţi e), art. emóţia (sil. ţi a), g. d. art. emóţiei; pl. emóţii, art. emóţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • emoţiona — EMOŢIONÁ, emoţionez, vb. I. tranz. A produce, a cauza, a provoca o emoţie. ♦ refl. A fi cuprins de o emoţie. [pr.: ţi o ] – Din fr. émotionner. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  EMOŢIONÁ vb. 1. a impresiona, a înduioşa, a mişca, a… …   Dicționar Român

  • emoţional — EMOŢIONÁL, Ă, emoţionali, e, adj. Care este propriu emoţiilor; provocat de o emoţie; care produce o emoţie; emotiv. [pr.: ţi o ] – Din fr. émotionnel. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  EMOŢIONÁL adj. v. afectiv. Trimis de siveco, 13.09 …   Dicționar Român

  • emotiv — EMOTÍV, Ă, emotivi, e, adj. 1. Care se referă la emoţie sau la afectivitate; afectiv, emoţional. 2. Care se emoţionează uşor; sensibil, impresionabil. – Din fr. émotif. Trimis de claudia, 27.11.2007. Sursa: DEX 98  EMOTÍV adj. 1. impresionabil,… …   Dicționar Român

  • febră — FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacţia organismului la un agent infecţios, toxic etc.; temperatură, căldură, arşiţă, fierbinţeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se… …   Dicționar Român

  • palpitaţie — PALPITÁŢIE, palpitaţii, s.f. Mişcare anormală, puternică, rapidă sau neregulată a inimii, provocată de o boală, de o emoţie, de un efort etc.; palpit. ♦ fig. (Rar) Sentiment, emoţie. – Din fr. palpitation, it. palpitazione. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • tresălta — TRESĂLTÁ, tresált, vb. I. intranz. A tresări, a vibra de emoţie, a se bucura foarte tare. – Din fr. tressauter (după sălta). Trimis de dante, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  TRESĂLTÁ vb. 1. a fremăta, a se înfiora, a palpita, a tresări, a vibra.… …   Dicționar Român

  • şoc — ŞOC, şocuri, s.n. 1. Ciocnire, izbire bruscă şi violentă între două corpuri. ♢ loc. adj. De şoc = (despre unităţi militare) destinat să îndeplinească o misiune grea în lupta ofensivă. ♦ Şoc termic = procedeu tehnologic în procesul de fabricaţie a …   Dicționar Român

  • frumos — FRUMÓS, OÁSĂ, frumoşi, oase, adj., adv., s.n. I. adj. 1. (Adesea substantivat; despre fiinţe şi părţi ale lor, despre lucruri din natură, obiecte, opere de artă etc.) Care place pentru armonia liniilor, mişcărilor, culorilor etc.; care are… …   Dicționar Român

  • pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”