- şoc
- ŞOC, şocuri, s.n. 1. Ciocnire, izbire bruscă şi violentă între două corpuri. ♢ loc. adj. De şoc = (despre unităţi militare) destinat să îndeplinească o misiune grea în lupta ofensivă. ♦ Şoc termic = procedeu tehnologic în procesul de fabricaţie a unor vase de laborator, a unor produse etc., care constă în răcirea bruscă a pieselor. 2. Tulburare generală, bruscă şi violentă, a funcţiilor organismului (provocată de o cauză exterioară variată), care se manifestă printr-un dezechilibru fizic şi psihic; ictus. ♦ spec. Formă particulară de dezechilibru acut al unor funcţii psihice, provocată de o emoţie puternică. – Din fr. choc.Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX '98ŞOC s. 1. (med.) ictus. 2. (med.) şoc apexian = impuls cardiac. 3. (fig.) impact. (şocul viitorului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeşoc s. n., pl. şócuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞOC1 şocuri n. 1) Ciocnire bruscă şi violentă între două corpuri în mişcare; coliziune. ♢ De şoc se spune despre grupuri de oameni, cărora le revin misiuni grele. 2) Tulburare puternică a funcţiilor organismului cauzată de acţiunea unor factori externi; ictus. şoc nervos. /<fr. chocTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: NODEXŞOC2 şocuri n. Dispozitiv de reglare a debitului de carburant şi de aer în carburatorul unui motor cu ardere internă, folosit pentru pornirea lui la rece. /<germ. SchockTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: NODEXŞOC s.n. Lovitură, ciocnire bruscă şi violentă între două corpuri. ♦ Unitate de şoc = formaţie specializată în operaţii îndrăzneţe asupra anumitor obiective. v. comando. 2. Tulburare gravă, bruscă şi violentă a funcţiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operaţii chirurgicale, anestezii etc. ♢ Şoc nervos = dezechilibru acut al unor funcţii psihice, provocat de o emoţie puternică; tratament de şoc = metodă terapeutică constând din crearea unei perturbaţii bruşte bolnavului. [< fr. choc, cf. engl. shock – a zgudui].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNşoc, şócuri, s.n. 1. (înv. şi reg.) cantitate de şaizeci de obiecte de acelaşi fel, care formau un tot. 2. (în forma: şuc) grup de 20-60 de oi.Trimis de blaurb, 13.02.2007. Sursa: DARŞOC s. n. 1. ciocnire bruscă şi volentă între două corpuri. ♦ (tehn.) şoc termic = procedeu în procesul de fabricaţie a unor vase de laborator, produse refractare etc., constând în răcirea bruscă a pieselor. 2. de şoc = (despre formaţii militare) specializat în operaţii îndrăzneţe asupra anumitor obiective. 3. tulburare gravă a funcţiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operaţii chirurgicale, anestezii etc. ♦ şoc nervos = dezechilibru acut al unor funcţii psihice, provocat de o emoţie puternică; tratament de şoc = metodă terapeutică prin crearea unei perturbaţii bruşte bolnavului; terapie de şoc = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice şi social-politice, în trecerea la economia de piaţă. 4. emoţie puternică; stres. (< fr. choc)Trimis de raduborza, 29.03.2009. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.