eclipsă

eclipsă
ECLÍPSĂ, eclipse, s.f. 1. Dispariţie totală sau parţială a imaginii unui astru, datorită faptului că între Pământ şi acest astru se interpune un alt astru sau din cauză că astrul eclipsat se află temporar în conul de umbră al altui astru. 2. Intermitenţă a luminii unui far sau a unei geamanduri. ♦ Instalaţie de semnalizare prin semnale Morse, constituită din becuri electrice aşezate pe catargul unei nave. 3. fig. Dispariţie, absenţă (temporară) a cuiva sau a ceva. ♦ Întunecare temporară a cunoştintei; absenţă. ♦ Scădere a forţei creatoare a unei persoane. – Din. fr. éclipse, lat. eclipsis.
Trimis de viorica_popa, 03.10.2003. Sursa: DEX '98

ECLÍPSĂ s. (astron.) (reg.) întunericime, (înv.) întunecare. (O eclipsă de soare.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

eclípsă s. f. (sil. - clip -), g.-d. art. eclípsei; pl. eclípse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ECLÍPS//Ă eclipsăe f. 1) Dispariţie (totală sau parţială) a imaginii unui astru datorită interpunerii unui corp ceresc între el şi locul de observare. eclipsă de Soare. eclipsă de Lună. 2) fig. Trecere în umbră a unei persoane sau a unui lucru. [G.-D. eclipsei; Sil. e-clip-î /<lat. eclipsis, fr. éclipse
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ECLÍPSĂ s.f. 1. Dispariţie parţială sau totală a imaginii unui astru ca urmare a interpunerii altui astru între observator şi corpul ceresc care dispare. ♦ Intermitenţa luminii unui far sau a unei geamanduri; (concr.) instalaţie de semnalizare prin becuri electrice aşezate pe catargul navelor. 2. (fig.) Dispariţie sau trecere în umbră temporară a unei persoane sau a unui lucru. ♦ Întunecare, pierdere temporară a cunoştinţei. [< fr. éclipse, cf. gr. ekleipsis < ekleipein – a dispărea].
Trimis de LauraGellner, 27.05.2006. Sursa: DN

eclípsă (eclípse), s.f. – Dispariţie totală sau parţială a imaginii unui astru. – var. (înv.) eclipsis. gr. ἔϰλειψις (sec. XVII) şi modern din fr. éclipse. – Der. eclipsa, vb.; ecliptic, adj. cf. Gáldi 176.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

ECLÍPSĂ s. f. 1. dispariţie parţială sau totală a imaginii unui astru, ca urmare a interpunerii altui astru între acesta şi observator, sau a intrării lui în conul de umbră a altui corp ceresc. 2. (mar.) intermitenţă a luminii unui far sau a unei geamanduri luminoase. ♢ instalaţie de semnalizare prin becuri electrice aşezate pe catargul navelor. 3. (fig.) dispariţie sau trecere în umbră temporară a unei persoane, a unui lucru. ♢ întunecare, pierdere temporară a cunoştinţei. (< fr. éclipse, lat. eclipsis, gr. ekleipsis)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • eclipsa — ECLIPSÁ, eclipsez, vb. I. tranz. 1. (La pers. 3) A întuneca total sau parţial un corp ceresc, interpunându se în calea razelor lui de lumină sau între el şi soare. 2. fig. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăşi pe… …   Dicționar Român

  • eclipsá — vb. (sil. clip ), ind. prez. 1 sg. eclipséz, 3 sg. şi pl. eclipseázã …   Romanian orthography

  • eclípsã — s. f. (sil. clip ), g. d. art. eclípsei; pl. eclípse …   Romanian orthography

  • lipsa — éclipsa …   Dictionnaire des rimes

  • ÉCLIPSER — v. a. Cacher, couvrir en tout ou en partie. Il se dit au propre D un astre qui, par son interposition, en cache un autre, en intercepte la lumière. La lune éclipse quelquefois le soleil.   Il se dit figurément en parlant Du mérite, des talents,… …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 7eme edition (1835)

  • întuneca — ÎNTUNECÁ, întúnec, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) face întunecos, obscur; a (se) lipsi de lumină. ♦ refl. impers. A se însera, a se înnopta, a se înnegura, 2. refl. (Despre corpuri cereşti; la pers. 3) A şi pierde strălucirea, a suferi o… …   Dicționar Român

  • éclipser — ÉCLIPSER. v. a. Cacher, couvrir en tout ou en partie. Il ne se dit au propre que d Un astre, qui, par son interposition, en cache un autre, en intercepte la lumière, La lune éclipse le soleil. f♛/b] Il se dit figurément Du mérite, des talens.… …   Dictionnaire de l'Académie Française 1798

  • eclipsare — ECLIPSÁRE, eclipsări, s.f. Faptul de a (se) eclipsa. – v. eclipsa. Trimis de viorica popa, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  eclipsáre s. f. (sil. clip ), g. d. art. eclipsării; pl. eclipsări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • ÉCLIPSER — v. tr. Cacher, couvrir en tout ou en partie. Il se dit au propre d’un Astre qui, par son interposition, en cache un autre, en intercepte la lumière. La lune éclipse quelquefois le soleil. Il se dit figurément en parlant du Mérite, des talents, de …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 8eme edition (1935)

  • eclipsar — (Derivado de eclipse.) ► verbo transitivo 1 ASTRONOMÍA Ocultar transitoriamente un astro a otro: ■ si la Luna eclipsa la Tierra no se ve el Sol. 2 coloquial Disminuir o anular los méritos y cualidades de una persona o una cosa por otra con los… …   Enciclopedia Universal

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”