- eclipsa
- ECLIPSÁ, eclipsez, vb. I. tranz. 1. (La pers. 3) A întuneca total sau parţial un corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el şi soare. 2. fig. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăşi pe cineva (în merite, în strălucire). ♦ refl. (fam.) A se face nevăzut, a pleca pe furiş; a dispărea. – Din. fr. éclipser.Trimis de viorica_popa, 03.10.2003. Sursa: DEX '98ECLIPSÁ vb. (fig.) a întuneca, a umbri. (I-a eclipsa pe toţi cu verva sa.)Trimis de siveco, 02.12.2006. Sursa: SinonimeECLIPSÁ vb. v. depăşi, dispărea, întrece, pieri.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeeclipsá vb. (sil. -clip-), ind. prez. 1 sg. eclipséz, 3 sg. şi pl. eclipseázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ECLIPS//Á eclipsaéz tranz. 1) (aştri) A pune în eclipsă. 2) fig. A face să pălească (în faţa altui lucru); a pune în umbră; a întuneca. 3) (persoane) A depăşi prin merite sau prin valoare. [Sil. e-clip-sa î /<fr. éclipserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ECLIPS//Á mă eclipsaéz intranz. fam. A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a dispărea; a pieri. [Sil. e-clip-sa î /<fr. éclipserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXECLIPSÁ vb. I. tr. 1. A întuneca (parţial sau total) lumina unui astru. 2. (fig.) A umbri, a lăsa în umbră. ♦ refl. A dispărea, a rămâne în umbră. [< fr. éclipser].Trimis de LauraGellner, 27.05.2006. Sursa: DNECLIPSÁ vb. I. tr. 1. a întuneca lumina unui astru. 2. (fig.) a umbri, a lăsa în umbră. II. refl. (fam.) a dispărea, a rămâne în umbră. (< fr. éclipser)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.