- dăscăliţă
- DĂSCĂLÍŢĂ, dăscăliţe, s.f. (pop.; rar) Învăţătoare (la ţară); p. ext. (fam.) profesoară. ♦ Soţie de dascăl (1). – Dascăl + suf. -iţă.Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DĂSCĂLÍŢĂ s. v. institutoare, învăţătoare, profesoară.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedăscălíţă s. f., g.-d. art. dăscălíţei; pl. dăscălíţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDĂSCĂLÍŢ//Ă dăscăliţăe f. fam. Învăţătoare de la ţară. 2) Soţie a dascălului. /dascăl + suf. dăscăliţăiţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.