duplicitáte — s. f. (sil. pli ), g. d. art. duplicitäţii; pl. duplicitäţi … Romanian orthography
duplicitar — DUPLICITÁR, Ă, duplicitari, e, adj. Făţarnic, ipocrit. – Din duplicitate. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Duplicitar ≠ neprefăcut, franc, sincer Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DUPLICITÁR adj. v. ipocrit. Trimis … Dicționar Român
fariseism — FARISEÍSM s.n. Ipocrizie, făţărnicie, duplicitate. – Din fr. pharisaïsm (după fariseu). Trimis de cornel, 06.05.2004. Sursa: DEX 98 Fariseism ≠ sinceritate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime FARISEÍSM s. v. duplicitate, falsitate,… … Dicționar Român
ipocrizie — IPOCRIZÍE, ipocrizii, s.f. Atitudinea celui ipocrit; prefăcătorie, făţărnicie, falsitate. – Din fr. hypocrisie. Trimis de gall, 17.11.2008. Sursa: DEX 98 IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, făţărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie,… … Dicționar Român
Meckel — Meckel, 1) Johann Friedrich, geb. 1714 in Wetzlar, wurde 1753 Professor der Anatomie u. Hebammenkunst in Berlin, auch königlicher Leibchirurg u. st. 1774; er schr.: De quinto pare nervorum cerebri, Gött. 1748; Nova experimenta et observationes de … Pierer's Universal-Lexikon
duplicità — du·pli·ci·tà s.f.inv. 1. CO l essere duplice Sinonimi: dualità. Contrari: semplicità, unitarietà. 2. BU fig., ambiguità, doppiezza Sinonimi: doppiezza. Contrari: semplicità, sincerità. {{line}} {{/line}} DATA: av. 1320. ETIMO: dal lat. tardo… … Dizionario italiano
dublu — DÚBLU1 s.n. v. dublă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DÚBLU2, Ă, dubli, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ♢ Cuvânt (sau… … Dicționar Român
falsitate — FALSITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este fals, mincinos, neautentic; lipsă de adevăr. 2. Atitudine, comportare făţarnică; ipocrizie, făţărnicie, prefăcătorie. [var.: (pop.) falşitáte s.f.] – Din it. falsità, lat. falsitas, atis. Trimis de… … Dicționar Român
făţarnic — FĂŢÁRNIC, Ă, făţarnici, ce, adj. (Despre oameni şi manifestările lor; adesea substantivat) Lipsit de sinceritate; prefăcut, ipocrit, fals. – Făţare (înv. făţărnicie < faţă) + suf. nic. Trimis de LauraGellner, 07.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
făţărie — FĂŢĂRÍE, făţării, s.f. (înv.) Făţărnicie. – Făţări + suf. ie. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FĂŢĂRÍE s. v. duplicitate, falsitate, făţărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
