dublu

dublu
DÚBLU1 s.n. v. dublă.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DÚBLU2, -Ă, dubli, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ♢ Cuvânt (sau vorbă, afirmaţie etc.) cu dublu sens (sau înţeles) = cuvânt (sau afirmaţie etc.) cu două înţelesuri, echivocă. ♢ Compuse: dublu-decalitru, s.m. = unitate de măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de litri; vas având această capacitate; dublu-decimetru s.m. = riglă cu lungimea de 20 de centimetri; dublu-ster s.m. = unitate de măsură pentru volumul lemnelor, egală cu doi metri cubi. 2. Alcătuit din două elemente sau părţi egale, identice ori asemănătoare; care are loc între două elemente; care se face în două locuri. ♢ expr. (Substantivat) A da o dublă = (la unele jocuri cu zaruri) a cădea acelaşi număr de puncte la ambele zaruri. (Adverbial) A vedea dublu = a) a vedea două imagini ale aceluiaşi obiect; a vedea tulbure; b) a fi ameţit de băutură. ♦ (Substantivat, m.) Dublu băieţi (sau fete, mixt) (şi eliptic) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte. 3. (În sintagma) Minge dublă (şi substantivat, f.) = mişcare nereglementară constând (la volei şi la handbal) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau (la tenis şi la tenis de masă) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeaşi parte a terenului sau a mesei de joc. – Din fr. double.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DÚBLU adj. îndoit. (A plătit un preţ dublu.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

HEMIPLEGIE DÚBLĂ s. v. diplegie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dúblu adj. m. (sil. -blu), pl. dubli; f. sg. dúblă, pl. dúble
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DÚBL//U dubluă (dublui, dublue) 1) Care se repetă de două ori. 2) Care este de două ori mai mare; îndoit. 3) Care este alcătuit din două elemente identice sau asemănătoare. /<fr. double
Trimis de siveco, 12.10.2006. Sursa: NODEX

DÚBLU, -Ă adj. 1. Care este de două ori mai mare; îndoit. 2. Format din două obiecte identice sau de aceeaşi natură. ♦ (s.m.) Dublu băieţi (sau fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei. 3. Minge dublă = mişcare nereglementară la volei, handbal, tenis sau tenis de masă, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia să atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc. [< fr. double].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

dúblu (dúblă), adj. – Care este de două ori mai mare, îndoit. – var. (înv.) duplu. fr. double. – Der. dublă, s.f. (măsură pentru cereale, egală cu 20 l), abreviere de la dublu decalitru; dubla, vb. (a face să devină de două ori mai mare, a îndoi); dubleu (var. dublé), s.n. (metal placat cu aur; lovitură dublă, la jocul de biliard, în casă etc.), din fr. doublé; dublet, s.n. (al doilea exemplar al unui obiect); duplica, vb. (a face un duplicat), din lat. duplicare (sec. XIX); duplicat, s.n., din germ. Duplikat; duplicitate, s.f., din fr. duplicité. var. duplu se explică prin încrucişarea cu ngr. δυπλοῦς › mr. duplu.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

DUBLU1- pref. "dublu". (< fr. double-, cf. lat. duplus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

DÚBLU2, -Ă I. adj. 1. care este de două ori mai mare; îndoit. 2. din două obiecte identice sau de aceeaşi natură. ♢ (s. m.) dublu băieţi (sau fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei. 3. minge dubluă = mişcare neregulamentară la volei, handbal, tenis, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia să atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc. II. s. n. motiv din literatura universală care utilizează două personaje identice sau foarte asemănătoare, spre a sugera complexitatea realităţii. (< fr. double)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • dúblu — adj. m. (sil. blu), pl. dubli; f. sg. dúblã, pl. dúble …   Romanian orthography

  • dúblu-decalítru — s. m. (sil. blu, tru), pl. dubli decalítri …   Romanian orthography

  • dubludecalitru — DUBLU DECALÍTRU s. v. baniţă. Trimis de siveco, 28.11.2007. Sursa: Sinonime  dúblu decalítru s. m. (sil. blu, tru), pl. dubli decalítri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DUBLU DECALÍTRU s.m. v. decalitru [în DN] …   Dicționar Român

  • dubludecimetru — dúblu decimétru s. m. (sil. blu; tru), pl. dúbli decimétri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DUBLU DECIMÉTRU s.m. v. decimetru [în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  DUBLU DECIMÉTRU s. m. riglă de 20… …   Dicționar Român

  • dublucicero — DUBLU CÍCERO s.n. v. cicero [în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  DUBLU CÍCERO s. n. corp de literă de 24 de puncte tipografice (2 cicero). (după germ. Doppelcicero) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • dubluster — dúblu stér s. m. (sil. blu), pl. dúbli steri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DUBLU STÉR s.m. v. ster [în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • dublus — dublùs, ì adj. (4) Š žr. dubus 1 …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • alaun — ALAÚN s.n. 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent şi al unui metal monovalent. 2. p. restr. Sulfat dublu de aluminiu şi potasiu; piatră acră. – Din germ. Alaun. Trimis de ana zecheru, 04.10.2002. Sursa: DEX 98  ALAÚN s. (chim.) (pop.) piatră… …   Dicționar Român

  • diploid — DIPLOÍD, Ă adj. (biol.; despre celule organice sau organisme) Cu număr dublu de cromozomi. ♢ Fază diploidă = perioadă în dezvoltarea unor organisme în care numărul de cromozomi ai celulelor obişnuite este dublu în raport cu acela al celulelor… …   Dicționar Român

  • dublă — DÚBLĂ, duble, s.f. (pop.) 1. Măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu decalitru; baniţă. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obişnuită. [var.: dúblu s.n.] – Refăcut din dublu[ decalitru]. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”