dreptúnghi — s. n. (sil. mf. drept ), pl. dreptúnghiuri … Romanian orthography
dreptunghiular — DREPTUNGHIULÁR, Ă, dreptunghiulari, e, adj. Care are forma unui dreptunghi. – Din dreptunghi (după fr. rectangulaire). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DREPTUNGHIULÁR adj. rectangular. (Obiect de formă dreptunghiular.) Trimis… … Dicționar Român
dreptunghic — DREPTÚNGHIC, Ă, dreptunghici, ce, adj. (Despre figuri geometrice) Care are unul sau mai multe unghiuri drepte. – Dreptunghi + suf. ic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dreptúnghic adj. m. (sil. mf. drept ), pl. dreptúnghici; f … Dicționar Român
cilindru — CILÍNDRU, (1, 2, 3, 4) cilindri, s.m. (5) cilindre, s.n. 1. s.m. Suprafaţă obţinută prin deplasarea unei drepte paralele cu ea însăşi, astfel încât să se sprijine mereu pe o curbă închisă şi fixă. 2. s.m. Corp geometric mărginit de un cilindru… … Dicționar Român
rectangul — RECTÁNGUL s. v. dreptunghi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime RECTÁNGUL adj., s. n. 1. (paralelogram) cu un unghi drept. 2. dreptunghi. (< fr. rectangle) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
banieră — BANIÉRĂ, baniere, s.f. (Franţuzism înv.) Drapel militar feudal. ♦ Unitate militară feudală. [pr.: ni e ] – Din fr. bannière. Trimis de paula, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 baniéră s. f. (sil. ni e ), g. d. art. baniérei; pl. baniére … Dicționar Român
bazilică — BAZÍLICĂ, bazilici, s.f. 1. Biserică romano catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărţită în interior în trei părţi prin şiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu… … Dicționar Român
centru — CÉNTRU, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, s.n., (I 5, II 2) centri, s.m. I. 1. s.n. (mat.) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi. ♦ Punct în raport cu care toate punctele unei figuri… … Dicționar Român
con — 1 Element de compunere însemnând împreună cu , care serveşte la formarea unor substantive (conşcolar, coreferent), a unor verbe (conlocui, convieţui etc.) sau a unor adjective (conaţional). [var.: co ] – Din fr. co(n) (lat. cum ). Trimis de dante … Dicționar Român
fotă — FÓTĂ, fote, s.f. 1. Parte componentă a costumului popular românesc (bogat ornamentată) purtată de femei, formată dintr o ţesătură dreptunghiulară de lână care se petrece în jurul corpului, ţinând locul fustei, sau din două bucăţi de stofă… … Dicționar Român
