dracilă

dracilă
DRÁCILĂ, dracile, s.f. Arbust spinos cu flori galbene şi cu fructe roşii în formă de boabe, cultivat pentru garduri vii. (din sl. draţi, dracije).
Trimis de tavi, 19.12.2004. Sursa: NODEX

DRÁCILĂ, dracile, s.f. Arbust spinos cu flori galbene şi cu fructe în formă de boabe roşii, cultivat adesea ca gard viu. (Berberis vulgaris). [var.: (reg.) drácină s.f.] – Din sl. dračĩ, dracije "mărăcine".
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DRÁCILĂ s. (bot.; Berberis vulgaris) (reg.) agriş-roşu, lemn-galben, măcriş-păsăresc, măcriş-spinos.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

DRÁCILĂ s. v. holeră.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

drácilă s. f., g.-d. art. drácilei; pl. drácile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DRÁCIL//Ă dracilăe f. Arbust spinos cu flori galbene şi cu fructe roşii în formă de boabe, cultivat pentru garduri vii. /<sl. draţi, dracije
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

drácilă (drácile), s.f. – Bucsău (Berberis vulgaris). – var. dracină. Origine incertă. Ar putea proveni din sl. dračĭ "mur" (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 100; Tiktin; Conev 46), cf. bg. dračka, rus. dračije, der. ca racilă de la rac. După G. Meyer, Neugr. St., II, 26 şi Pascu, Arch. rom., VI, 231, din bg. dračka, de unde şi ngr. δράτσινον. Mai puţin probabilă este originea tracică presupusă de Iordan, Dift., 254, urmîndu-l pe Hasdeu, cuv. din Bătrîni, I, 276, care se gîndea la un cuvînt dac, *drocila.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • drácilã — s. f., g. d. art. drácilei; pl. drácile …   Romanian orthography

  • berberidacee — BERBERIDACÉE s.f. pl. Plantă din specia mahonia. – Din fr. berberidacée. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DOOM  BERBERIDACÉE s.f. pl. Familie de plante dicotiledonate, dialipetale, erbacee şi lemnoase; dracilă. (din fr. berbéridacées). Trimis …   Dicționar Român

  • ecidie — ECIDÍE s.f. (bot.) Formă de fructificaţie a ciupercilor din ordinul uredinalelor, care se localizează pe frunzele de dracilă. [< fr. écidie]. Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN  ECIDÍE s. f. formă de fructificaţie a ciupercilor… …   Dicționar Român

  • agrişroşu — AGRIŞ RÓŞU s. v. coacăz, dracilă. Trimis de siveco, 05.01.2009. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • dracină — DRÁCINĂ s.f. v. dracilă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • holeră — HOLÉRĂ, holere, s.f. 1. Boală epidemică gravă, adesea mortală, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături şi diaree, care duce la o puternică deshidratare a organismului. ♢ expr. A da holera în cineva = a se speria foarte… …   Dicționar Român

  • lemn — LEMN, (2, 3) lemne s.n. 1. Ţesut conducător al unor plante superioare, alcătuit din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, folosit ca material de construcţie, drept combustibil etc. ♢ expr. A fi de lemn (sau ca lemnul) = a nu simţi nimic, a fi… …   Dicționar Român

  • măcrişpăsăresc — MĂCRIŞ PĂSĂRÉSC s. v. dracilă. Trimis de siveco, 28.11.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • măcrişspinos — MĂCRIŞ SPINÓS s. v. dracilă. Trimis de siveco, 28.11.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”