- holeră
- HOLÉRĂ, holere, s.f. 1. Boală epidemică gravă, adesea mortală, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături şi diaree, care duce la o puternică deshidratare a organismului. ♢ expr. A da holera în cineva = a se speria foarte tare, a intra spaima în cineva. 2. Boală infecţioasă a păsărilor, cu evoluţie gravă, provocată de un microb; pasteureloză. 3. Epitet dat unei fiinţe urâte şi rele. – Din lat. cholera, ngr. choléra, ucr. holera.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HOLÉRĂ s. 1. (med. VET.) pasteureloză, septicemie hemoragică. (holeră este o boală a păsărilor.) 2. (bot.; Xanthium spinosum) (reg.) cătina, cornuţă, dracilă, ghimpe, lipici, pălămidă, scaiete, spin, scai rusesc.Trimis de siveco, 10.10.2005. Sursa: Sinonimeholéră s. f., g.-d. art. holérei; pl. holéreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHOLÉRĂ f. 1) Boală epidemică gravă, deseori mortală, care se manifestă prin intoxicarea şi deshidratarea puternică a organismului. 2) fig. peior. Persoană rea şi urâtă. /<rus. holera, lat. choleraTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXHOLÉRĂ s. f. 1. boală epidermică contagioasă, caracterizată prin diaree, vărsături, dureri stomacale, adesea mortală. 2. boală infecţioasă la păsări. 3. (fig.) fiinţă urâtă şi rea. (< lat., ngr. cholera, ucr. holera)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNholéră (holére), s.f. – 1. Boală epidemică gravă. – 2. Plantă spinoasă, Xanthium spinosum. – Mr. huleră. ngr. χολέρα, cf. bg. holera (Cihac, II, 140, din sl. cholera).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.