- dospitoare
- dospitoáre (poliţă) s. f., g.-d. art. dospitórii; pl. dospitóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
dospitor — DOSPITÓR, OÁRE, dospitori, oare, s.n., s.f. 1. s.n. Cameră special amenajată într o fabrică de pâine, în care este pus la dospit aluatul. 2. s.f. Poliţă pe care se aşază caşul ca să dospească. – Dospi + suf. tor. Trimis de vbrandl, 13.09.2007.… … Dicționar Român