dospitor

DOSPITÓR, -OÁRE, dospitori, -oare, s.n., s.f. 1. s.n. Cameră special amenajată într-o fabrică de pâine, în care este pus la dospit aluatul. 2. s.f. Poliţă pe care se aşază caşul ca să dospească. – Dospi + suf. -tor.

Trimis de vbrandl, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



dospitór (încăpere) s. n., pl. dospitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic