divizíbil — adj. m., pl. divizíbili; f. sg. divizíbilã, pl. divizíbile … Romanian orthography
par — PAR1, pari, s.m. 1. Bucată de lemn lungă şi (relativ) groasă, de obicei ascuţită, folosită mai ales ca element de susţinere, de fixare etc. în diferite construcţii sau ca pârghie, ca ciomag etc. ♢ Loc adv. Cu parul = cu forţa, silit. ♢ expr. A i… … Dicționar Român
comun — COMÚN, Ă, comuni, e, adj. 1. Care aparţine mai multora sau tuturor; care priveşte sau interesează pe mai mulţi sau pe toţi; de care se folosesc mai mulţi sau toţi; obştesc. ♢ Drept comun = parte a dreptului care are aplicare generală (spre… … Dicționar Român
divizibilitate — DIVIZIBILITÁTE s.f. Însuşirea de a putea fi divizat. ♦ spec. Proprietatea a două numere întregi, a două polinoame etc. de a se împărţi exact (fără rest) între ele. – Din fr. divisibilité. Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
indivizibil — INDIVIZÍBIL, Ă, indivizibili, e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărţit; de neîmpărţit, nedivizibil. – Din fr. indivisible, lat. indivisibilis. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Indivizibil ≠ divizibil Trimis… … Dicționar Român
multiplu — MULTÍPLU, Ă, multipli, e, s.m. adj. 1. s.m. (mat.) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat; produs rezultat din înmulţirea unui număr dat cu un număr întreg. 2. s.m. (mat.) Fiecare dintre unităţile de măsură mai mari decât unitatea tip,… … Dicționar Român
nedivizibil — NEDIVIZÍBIL, Ă, nedivizibili, e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărţit; indivizibil. – Ne + divizibil. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEDIVIZÍBIL adj. v. indivizibil. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
paritate — PARITÁTE, parităţi, s.f. 1. Egalitate numerică. ♦ (mat.) Proprietate a unui număr întreg de a fi divizibil cu doi. 2. Egalitate valorică, echivalenţă în valoare. ♢ Paritate monetară = raport de echivalenţă între unităţile băneşti a două ţări, în… … Dicționar Român
binar — BINÁR, Ă, binari, e, adj. 1. Compus din două unităţi, din două elemente; care se divide în câte două elemente. 2. (Despre plante) Cu organele dispuse perechi. 3. (mat.) A cărui bază este numărul doi. ♢ Relaţie binară = relaţie care are loc între… … Dicționar Român
cuaternar — CUATERNÁR, Ă, cuaternari, e, s.n., adj. 1. s.n. Ultima perioadă a neozoicului, care durează de la sfârşitul pliocenului până în zilele noastre. 2. adj. Care se referă la perioada cuaternarului (1). – Din fr. quaternaire, it. quaternario, lat.… … Dicționar Român
