- dispreţuire
- DISPREŢUÍRE, dispreţuiri, s.f. Acţiunea de a dispreţui. [var.: (înv.) despreţuíre s.f. ) – v. dispreţui.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DISPREŢUÍRE s. desconsiderare, nesocotire. (dispreţuire colegilor.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedispreţuíre s. f., g.-d. art. dispreţuírii; pl. dispreţuíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDISPREŢUÍRE s.f. Acţiunea de a dispreţui. [< dispreţui].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.