dispozitiv

dispozitiv
DISPOZITÍV, dispozitive, s.n. 1. Ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil) şi care îndeplineşte o funcţie bine determinată într-un sistem tehnic. ♢ (electron.; în sintagma) Dispozitiv optoelectronic = dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos într-unul electric sau invers. 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acţiuni de luptă sau a unei deplasări; p. ext. (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (împreună cu zona în care se află). 3. Parte finală a unei hotărâri judecătoreşti, în care se arată soluţia dată litigiului (şi unele dispoziţii accesorii). – Din fr. dispositif.
Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DISPOZITÍV s. (tehn.) mecanism, (înv. şi reg.) meşteşug. (Un dispozitiv ingenios de stropit.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dispozitív s. n., pl. dispozitíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DISPOZITÍV dispozitive n. 1) Ansamblu de piese sau organe, legate între ele şi dispuse în aşa fel încât să poată îndeplini o anumită funcţie într-un sistem tehnic. 2) Ansamblu de mijloace şi forţe militare, dispuse în conformitate cu un plan, în vederea unui anumit scop. /<fr. dispositif
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISPOZITÍV s.n. 1. Ansamblu de piese care îndeplineşte o anumită funcţie într-un sistem tehnic. 2. Dispoziţie pe teren a unor trupe pentru luptă, pentru o operaţie militară. 3. Parte finală a hotărârii unui organ de jurisdicţie. [< fr. dispositif, it. dispositivo].
Trimis de LauraGellner, 17.05.2006. Sursa: DN

DISPOZITÍV s. n. 1. ansamblu de piese care îndeplineşte o anumită funcţie într-un sistem tehnic. 2. mod de dispunere pe teren a unor trupe pentru luptă, pentru o operaţie militară. 3. parte finală a hotărârii unui organ de jurisdicţie. (< fr. dispositif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • dispozitiv — dispozìtīv (dȉspozitīv) m <G dispozitíva> DEFINICIJA pravn. izreka presude ili rješenja koja sadržava sudsku odluku; pravorijek ETIMOLOGIJA fr. dispositif ≃ lat. disponere: raspolagati, v. dispozicija …   Hrvatski jezični portal

  • dispozìtīv — (dı̏spozitīv) m 〈G dispozitíva〉 pravn. izreka presude ili rješenja koja sadržava sudsku odluku; pravorijek ✧ {{001f}}fr. ← lat …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • dispozitív — a m (ȋ) jur. del sodbe, ki vsebuje kratko odločitev, rešitev zadeve; izrek: dispozitiv odločbe, sodbe …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • dispozitív — s. n., pl. dispozitíve …   Romanian orthography

  • siguranţă — SIGURÁNŢĂ, (3) siguranţe, s.f. 1. Lipsă de primejdie; sentiment de linişte şi încredere pe care îl dă cuiva faptul de a se şti la adăpost de orice pericol; securitate. 2. Lipsă de îndoială, convingere neclintită, încredere nestrămutată;… …   Dicționar Român

  • automat — AUTOMÁT, Ă, automaţi, te, adj., s.n. 1. adj. (Despre aparate, maşini etc.) Care este acţionat printr un dispozitiv mecanic; (despre anumite operaţii; adesea adverbial) care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic. ♢ Armă automată (şi… …   Dicționar Român

  • priză — PRÍZĂ, prize, s.f. 1. (tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o reţea electrică prin intermediul unei fişe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de… …   Dicționar Român

  • registru — REGÍSTRU, registre, s.n. 1. Condică, caiet, sistem de fişe etc. în care se înregistrează diferite date şi acte cu caracter administrativ, comercial etc. ♢ Registru de bord = jurnal de bord pe o navă. Registru de casă = condică ce se ţine… …   Dicționar Român

  • captator — CAPTATÓR, captatoare, s.n. 1. Dispozitiv care serveşte la captare. ♢ Captator solar = instalaţie pentru captarea şi transformarea energiei solare în energie termică sau electrică. 2. Dispozitiv montat pe vehicule cu tracţiune electrică pentru a… …   Dicționar Român

  • lineal — LINEÁL, lineale, s.n. 1. Instrument metalic de forma unei bare, folosit pentru trasare, măsurare sau verificare de dimensiuni. ♦ (Rar) Riglă. 2. Dispozitiv (acţionat mecanic sau electric) format din piese paralelipipedice de oţel forjat, care… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”