disodie

disodie
disodíe s. f. (sil. mf. dis-), art. disodía, g.-d. disodíi, art. disodíei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DISODÍE s.f. Miros urât, fetid, datorit unei secreţii. [gen. -iei. / < fr. dysodie, cf. gr. dys – greu, ozein – a mirosi].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN

DISODÍE s. f. miros urât, fetid, datorat unei secreţii. (< fr. dysodie)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • disodia — pl.f. disodie …   Dizionario dei sinonimi e contrari

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”