- direcţiona
- DIRECŢIONÁ, direcţionéz, vb. I. tranz. A orienta, a îndruma într-un anumit sens. [pr.: -ţi-o-] – Din fr. directionner.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98DIRECŢIONÁ vb. v. dirija.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedirecţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. direcţionéz, 3 sg. şi pl. direcţioneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DIRECŢION//Á direcţionaéz tranz. 1) (obiec-te) A face să ia o anumită direcţie. 2) fig. (persoane, colective) A face să găsească soluţia cea mai bună (într-o anumită împrejurare); a orienta. /<fr. directionerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIRECŢIONÁ vb. I. tr. A imprima o anumită direcţie; a orienta. [pron. -ţi-o-. / < direcţie + -ona].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNDIRECŢIONÁ vb. tr. a imprima o anumită direcţie; a orienta într-un anumit sens. (< fr. directionner)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.